joi, 26 iunie 2014

Contaminarea cu pesticide creste riscul nasterii de copii cu autism si retard (studiu)

O femeie insarcinata care traieste in apropierea unei ferme unde sunt folosite pesticide intampina un risc cu 66% mai ridicat de a aduce pe lume un copil cu autism, conform unui studiu realizat la Universitatea californiana Davis, transmite AFP. Acest studiu, publicat in ultimul numar al revistei Environmental Health Perspectives, se concentreaza asupra legaturilor dintre viata intr-un mediu in care se folosesc pesticide si riscul de a aduce pe lume copii suferind de autism, dar nu evidentiaza o relatie de tip cauza-efect intre cele doua.
Autismul este o tulburare de neurodezvoltare a cărei incidență a crescut foarte mult în ultimii ani în SUA, creștere care ar putea, totuși, să fie corelată cu perfecționarea metodelor de diagnoză — în cursul anului 2000, incidența cazurilor de autism era de 1 copil la 150 de nașteri, iar în 2010 s-a ajuns la 1 copil din 68 de nașteri.
În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au examinat datele cu privire la utilizarea pesticidelor în California în zona de reședință a 1.000 de mame care participau la un studiu despre familiile cu copii autiști.
"Am examinat unde trăiau participantele la studiu în perioada în care au fost gravide și în momentul nașterii", a explicat unul dintre autorii studiului, Irva Hertz-Picciotto, vicepreședinte al Departamentului pentru Științe și Sănătate Publică din cadrul Universității Davis.
Conform legilor californiene, fermierii trebuie să menționeze tipul de pesticide pulverizate, data pulverizării și cantitatea folosită.
"Am constatat că, de cele mai multe ori, în apropierea gospodăriilor unde s-au născut copii cu autism sau cu retard au fost folosite frecvent mai multe tipuri de pesticide". Aproximativ o treime dintre participanții la studiu trăiau pe o rază de până la 1,75 kilometri de locuri în care se folosesc pesticide.
Oamenii de știință au descoperit și faptul că riscurile de autism sunt mai ridicate în cazul în care mamele intră în contact cu substanțele pesticide în al doilea și respectiv al treilea trimestru de sarcină, dezvoltarea neurologică a fetusului fiind extrem de sensibilă la pesticide.
"Acest studiu confirmă rezultatele unei cercetări precedente care identifica existența unor legături între nașterea unor copii cu autism și expunerea mamelor, în perioada sarcinii, la o serie de produse chimice folosite în agricultură, în California", conform lui Janie Shelton, coordonatoarea noului studiu, a cărui concluzie, spune ea, este simplă: "femeile gravide trebuie să evite orice contact cu produsele chimice folosite în agricultură".

Despre observarea autismului copilului din primele 6 luni de viata

Indiciile timpurii ale autismului pot fi identificate la copiii sub sase luni, potrivit unui nou studiu. Cercetatorii americani au analizat modul in care copiii (de la nou nascuti pana la cei de 3 ani) privesc chipurile din jurul lor. Ei au descoperit la copiii cu varste cuprinse intre 2 si 6 luni, diagnosticaţi mai tarziu cu autism, dar dezvoltati initial normal, un contact vizual diminuat – semn distinctiv de autism. Un expert din Marea Britanie a declarat ca rezultatele ridica speranta posibilitatii unor interventii timpurii.
Tehnologia “urmăririi ochiului”
În cadrul studiului, cercetătorii conduşi de Şcoala de Medicină a Universităţii Atlanta, SUA – au folosit tehnologia “urmăririi ochiului” pentru a măsură modul în care copilul se uită şi răspunde la indiciile sociale. Ei au descoperit că bebeluşii de peste două luni, diagnosticaţi mai târziu cu autism, au arătat un declin constant în urmărirea interacţiunilor umane prezentate în clipuri video. Cercetătorul Dr. Warren Jones, a declarat pentru BBC News: “Acest studiu demonstrează pentru prima dată că este posibil să detectăm semne ale autismului în primele luni de viaţă. Acestea sunt primele semne de autism pe care le-am observat vreodată.” Studiul, în colaborare cu Centrul de Autism Marcus, a urmărit 59 de copii care au prezentat un risc ridicat de autism (având fraţi cu aceeaşi afecţiune), precum şi 51 de copii cu risc minim. Dr. Jones şi colegul lui, Dr. Ami Klin, i-au ţinut sub observaţie până la vârsta de 3 ani, când, în mod oficial, copiii au fost evaluaţi pentru autism. Treisprezece dintre copii (11 băieţi şi 2 fete) au fost diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autismului – o serie de tulburări, care includ autism şi sindromul Asperger.
La copiii cu autism contactul vizual este în scădere
Cercetătorii s-au îndreptat apoi înspre datele obţinute în urma “urmăririi ochilor” şi ceea ce au descoperit a fost surprinzător: “La copiii cu autism, contactul vizual este deja în scădere din primele şase luni de viaţă”, a spus Dr. Jones. “Dar, a adăugat el, acest lucru poate fi văzut doar cu ajutorul unei tehnologii sofisticate, nefiind vizibil pentru părinţi. Dacă aceştia sunt îngrijoraţi, trebuie să vorbească cu pediatrul copilului”. Dr. Deborah Riby, de la Departamentul de Psihologie la Universitatea din Durham, a declarat că studiul a oferit o introspecţie a momentului de atenţie socială atipică la copiii care ar putea să dezvolte autism: “Aceşti markeri timpurii sunt extrem de importanţi pentru noi, diagnosticând mai devreme un copil care are una dintre aceste afecţiuni – cum ar fi autismul – putem interveni şi ajuta la dezvoltarea lui”.
Cercetarea trebuie însă reprodusă la o scară mai mare
Caroline Hattersley, şef de informaţii şi consultanta la Societatea Naţională de Autism, a declarat că cercetarea a fost “bazată pe un eşantion foarte mic şi trebuie să fie reprodusă la o scară mult mai mare înainte de a concluziona. Autismul este o afecţiune foarte complexă. Dacă două persoane sunt diagnosticate cu autism, asta nu înseamnă că ele sunt identice, deci avem nevoie de o abordare holistică a diagnosticului, care să ia în considerare toate aspectele legate de comportamentul unui individ. O abordare mai cuprinzătoare permite identificarea întregului ajutor de care pacientul are nevoie. Este vital ca toţi bolnavii cu autism să aibă acces la diagnosticare, deoarece aceasta poate fi cheia pentru deblocarea ajutorului necesar care permite persoanelor aflate în această situaţie să-şi atingă potenţialul maxim.”

O adolescenta cu autism, ambasadoare a unui program de sustinere a tinerelor talente

La doar 14 ani a reusit sa invinga boala cu ajutorul muzicii, fiind deja recunoscuta ca o compozitoare cu mult talent.   Ca multi copii cu care soarta nu a fost prea blanda, Mara Pruna a fost diagniosticata la varsta de doi ani cu autism, diagnostic pe care specialistii l-au schimbat recent in sindrom Asperger. 
Cu multa vointa si cu un talent innascut, ea a resit sa invinga boala cu ajutorul muzicii, iar acum, la 14 ani, este recunoscuta ca o talentata compozitoare, avand deja la activ castigarea a cinci editii la rand a unor concursuri nationale de compozitie.
Primii pasi catre muzica i-a facut cu ajutorul parintilor sai, impinsi de o dorinta nelimitata de a reusi sa comunice cu copilul lor. Au fost primii care au intuit ca muzica poate fi liantul dintre ei si copil. Au reusit, astfel sa obtina cele mai bune rezultate. Cu o generozitate aparte, au ales apoi sa impartaseasca din experienta lor si altor parinti aflati intr-o situatie similara, si sa ii ajute. Asa au infiintat Asociatia Autism Transilvania, iar copilul lor este astazi cel mai bun exemplu ca dragostea si implicarea pot face miracole, acolo unde stiinta si medicina nu au neaparat solutii.
La 14 ani, Mara Pruna este eleva la Liceul de Muzica Sigismund Toduta din Cluj-Napoca, unde studiaza pianul si vioara. Pentru cei care nu-i cunosc povestea, nimic nu tradeaza problema cu care s-a nascut. E vesela, energica, extrem de inteligenta si bucuroasa ca poate impartasi celorlalti din pasiunea sa pentru muzica. A cantat aproape toata viata, de la trei ani, cand a primit in dar un pian, iar de ceva vreme compune piese a caror valoare a fost recunoscuta si premiata in cadrul mai multor concursuri nationale. Spune ca pentru ea, muzica a fost cel mai usor mijloc de comunicare, cu ajutorul caruia a reusit sa invinga autismul. „Indiferent de rasa, sex sau dizabilitate, nu exista o bariera in a vedea frumosul in muzica. De aceea ma bucur ca prin acest mijloc de comunicare pot sa ajung mult mai usor in sufletul oamenilor. Suna mai boem sa-ti scrii muzica pe hartie dar, din pacate, ritmul in care ne miscam in mileniul al treilea, foarte alert, nu ne permite sa nu fim la curent cu tehnologia”, a declarat tanara artista care, recent, a beneficiat de o sponsorizare prin programul „Pot ajuta?”, desfasurat de MOL Romania in parteneriat cu Fundatia pentru Comunitate. Suma primita i-a folosit la achizitionarea unui pachet de programe software de specialitate  care  ii permit sa asculte simultan mai multe instrumente muzicale, in timp ce compune.
Mai mult, Mara se implica si in activitati sociale, astfel ca ea a devenit si ambasadoare a programului derulat de 9 ani de MOL Romania si Fundatia pentru Comunitate, pentru sustinerea tinerelor talente in domeniul artei si sportului.
Initial, finantarea s-a acordat numai tinerilor cu varsta sub 18 ani, insa succesul proiectului si prietenia legata cu tineri artisti si sportivi,  i-au determinat pe initiatori sa includa o noua categorie de beneficiari, cei cu varste peste 18 ani.

In total, de la infiintare si pana in prezent, prin intermediul programului au fost acordate finantari in valoare totala de 1,870 de milioane de lei unui numar de 1.698 de tineri artisti si sportivi talentati. Numai din judetul Cluj au fost sustinuti 55 de sportivi si artisti tineri si 3 echipe cu suma de 258.000 de lei. Pentru editia din 2014 au mai ramas 2 zile pentru depunerea aplicatiilor, data limita fiind 27 iunie. Se pot inscrie tineri nascuti intre anii 1996 si 2006 inclusiv, si echipe de sportivi sau ansambluri artistice de la scoli, licee, cluburi sportive sau de expresie artistica din Romania, care au obtinut rezultate foarte bune la concursuri nationale si internationale in domeniul sportiv sau artistic si au nevoie de sprijin material pentru dezvoltarea si continuarea carierei.

Copiii conceputi la distanta de un an fata de fratii lor sunt mult mai predispusi la autism

Inmultirea cazurilor de autism din Statele Unite sugereaza ca diversi factori de risc din mediul in care traim ar fi responsabili pentru declansarea frecventa a cazurilor de boala, iar studiile in domeniu ne confirma ca fatul poate prezenta simptome chiar din burta mamei, informeaza ABC News, citat de Agerpres.
Potrivit studiului publicat in revista de specialitate Pediatrics, copiii conceputi la distanta de un an fata de fratii lor sunt de trei ori mai predispusi la autism.
Aceasta legatura a ramas valabila chiar si in momentul in care autorii studiului au cautat si alte explicatii, precum varsta parintilor, nasterea prematura, greutatea scazuta la nastere – factori care favorizeaza de regula autismul.
Cercetatorii au conchis ca riscul de autism la copiii conceputi la distanta de 1 sau 2 ani fata de fratii lor era aproape de doua ori mai mare.
Studiul a examinat peste 660 000 de copii nascuti in California intre 1992 si 2002. Pe parcursul acestei perioade, procentul nasterilor care aveau loc la distanta de 24 de luni de o sarcina precedenta a crescut de la 11 la 18%.
Autorii au oferit doua posibile explicatii pentru aceasta teorie: fie comportamentul austist este mai usor de observat cand parintii pot face comparatia intre doi frati apropiati ca varsta, fie fatul sufera din cauza carentei de substante nutritive oferite de corpul mamei, precum acidul folic, responsabil pentru dezvoltarea cerebrala.
Pe parcursul ultimilor 40 de ani, raspandirea altor tulburari comportamentale ce tin de autism, precum sindromul Asperger, a crescut inzecit, afectand in mare unul din 110 copii, conform datelor oferite in 2006 de Centrul de Control al Bolilor (CDC).
Studiile realizate de Peter Bearman, directorul Centrului Lazarsfeld pentru Stiinte Sociale de la Universitatea Columbia, au scos la iveala ca sansele ca un copil sa fie diagnosticat cu o tulburare de tip autist cresc prin campaniile de informare.
Insa informarea nu are cum sa fie responsabila pentru inmultirea dramatica a cazurilor de boala, a declarat dr. Thomas Insel, director al Institutului National de Boli Mintale. Insel este de asemenea sceptic cand vine vorba despre legatura dintre durata dintre sarcini, carenta de acid folic si riscul declansarii bolii.
Autismul presupune o lista complexa de tulburari declansate fie de factori genetici, fie de factori din mediul inconjurator, atat sociali, cat si biologici, fapt ce ingreuneaza sarcina cercetatorilor de a-i intelege cauzele si a gasi tratamente adecvate.

luni, 23 iunie 2014

Planul imperiilor FARMACEUTICE mondiale. Legatura dintre VACCINURI si AUTISM

Toţi americanii urasc industria farmaceutica, susţine Livescience.com. Medicamentele costă prea mult, firmele fac profituri uriaşe, iar, odată la câteva luni, o doctorie care părea sigură e scoasă de pe rafturi, fiindcă din cauza ei mor oameni.
Nu e de mirare că industria farmaceutică (poreclită "Big Pharma" de către americani) ridică suspiciuni.
Unii chiar bănuiesc companiile farmaceutice că se înţeleg între ele să ţină oamenii bolnavi, pentru ca ele să-şi mărească profiturile. Mulţi formatori de opinie spun că industria farmaceutică deţine leacurile pentru numeroase boli, dar nu vrea să le facă publice.
Unii adepţi ai teoriei conspiraţiei spun că marile companii farmaceutice se chinuie acum să ascundă dovezi ale legăturii dintre vaccinurile făcute în copilărie şi autism.

Un medicament folosit impotriva bolii somnului are efecte surprinzatoare in cazurile de autism (experiment)

Suramina, un medicament sintetizat în 1916 împotriva bolii africane a somnului, poate să-i facă pe șoarecii adulți "bolnavi" de autism să revină la un comportament social normal, conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Translational Psychiatry, informează publicația The Verge.
În cadrul acestui nou experiment, cercetătorii au administrat o doză de suramină unui număr de 25 de șoareci, în timp ce alte 25 de rozătoare au primit o injecție cu o soluție salină, neutră. Toți șoarecii folosiți în experiment sufereau de un pseudoautism indus sub forma unei infecții virale a mamelor în perioada de gestație.
Conform rezultatelor experimentului, o singură doză de suramină a fost suficientă pentru a corecta disfuncțiile de comportament asociate autismului. Astfel, șoarecii care au primit acest medicament și-au petrecut mai mult timp interacționând cu alți șoareci sau cu unele obiecte decât au făcut vreodată, comportament social care nu s-a regăsit și la șoarecii care au fost injectați cu soluția salină. Mai mult decât atât, odată administrat acest medicament, efectele sale benefice au durat timp de 5 săptămâni.
Oamenii de știință sunt de părere că suramina acționează prin atașarea și inhibarea a 19 receptori diferiți — denumiți receptori "purinergici" — care sunt prezenți în fiecare tip de celulă din organism. Prin atașarea de acești receptori, suramina oprește mecanismul de răspuns al celulei în caz de pericol.
"Răspunsul celulei în caz de pericol este un set de de aproximativ 30 de schimbări metabolice care contribuie la protejarea celulei de o amenințare", explică Robert Naviaux, genetician la Universitatea California din San Diego, coordonator al acestui experiment. Aceste modificări metabolice pot fi benefice pentru organism, pentru că permit realocarea resurselor energetice în perioade de stres intens — așa cum este atunci când organismul este infectat de un virus. Însă atunci când aceste modificări se produc în perioada intrauterină sau în primele zile de viață extrauterină, "se poate modifica traiectoria neurodezvoltării normale a copilului", conform lui Naviaux.
Astfel, dacă modificarea din regimul de alocare a resurselor energetice celulare este suficient de severă, ea poate afecta și funcțiile normale ale celulelor, funcții necesare pentru o neurodezvoltare normală. Prin capacitatea sa de atașare de receptori la nivel celular, suramina, în cazul șoarecilor cel puțin, îi permite celulei să revină la metabolismul ei normal.
Din nefericire suramina nu poate fi administrată mai mult de câteva luni pentru că, pe termen lung, devine toxică. Acest medicament ar putea fi folosit însă în terapii intermitente care să permită deblocarea metabolismului celular și revenirea pacienților suferind de autism la un comportament social mai apropiat de cel considerat normal. În plus, experții din domeniul farmaceutic pot porni de la analiza efectelor produse de acest medicament pentru a sintetiza noi substanțe mai bune, care să ofere aceleași rezultate terapeutice fără riscurile asociate consumului pe termen lung de suramină.
Alți cercetători sunt însă mai puțin entuziaști. Ei invocă faptul că acest experiment a fost realizat pe șoareci care prezintă simptome similare autismului, induse prin intermediul unei infecții în perioada intrauterină, și nu pe subiecți care suferă de autism propriu-zis.
Robert Naviaux a răspuns acestor critici explicând că infecțiile virale puternice, asociate cu episoade de febră, suferite de mame în timpul perioadei de sarcină, sunt asociate unui risc crescut de a naște copii cu autism sau cu alte tulburări de neurodezvoltare. În plus, susține el, modelul de pseudo-autism folosit pentru cobai produce simptome mai severe de autism decât multe dintre modelele naturale întâlnite la animale.
În plus, mai adaugă el, niciun model animal folosit în experimente de laborator nu corespunde perfect complexității unor afecțiuni precum autismul sau schizofrenia la oameni, "însă acest model folosit în cadrul acestui experiment este unul dintre cele mai bune".

miercuri, 11 iunie 2014

Accesul de furie la copiii cu autism

Deseori la copiii cu autism intalnim crize de agresivitate, ce se manifesta  prin heteroagresivitate - agresivitate indreptata spre persoanele sau obiectele din jur, sau autoagresivitate – agresiviatea este indreptata spre propria persoana. Aceste crize pornesc in cele mai multe cazuri cand copilul isi doreste ceva care ii este interzis sau are acces limitat. Doreste bomboane, jucarii, tableta, nu vrea sa merga la culcare pentru a continua autostimularea, sa nu ia medicamentele sau doreste mai multe prajituri, etc.
Copilul nu isi poate gestiona dorintele sau sa si le amane, iar accesul de furie ii poate facilita accesul la obiectul sau actiunea dorita. Cea mai buna solutie pentru o criza este un angajament din partea tuturor persoanelor care au contact regulat cu copilul sa ignore accesul de furie.

Ce este un acces de furie?

Un acces de furie este o forma de comunicare. Copilul spune: „Parinte, tutore, terapeut, lume  vreau cutare lucru si ar fi bine sa mi-l dati!” Furia este o reactie normala  atat timp cat este manifestata acceptabil social, transmite o anumita emotie interna.  Dar in cazul nostru , la copiii cu deficiente, devine un mod de a cere, de a obtine ceva, fara posibilitate de a da gres in cerinta sa.
Cand copilul isi exprima pentru prima data furia, adultul isi manifesta simpatia, fiind amuzant sa vezi un copil cu fata incruntata, care pare bagat intr-un rol social de adult, iar reactia noastra este de a incuraja acest lucru prin indeplinira cerintei. In acea clipa copilul descopera ceva MAGIC: furia , comportamentul ce ii indeplineste dorintele ca o bagheta fermecata.
Pe masura ce trece timpul adultii nu se mai bucura,  ci se supara sau incearca sa ignore comportamentul copilului. Cea mai buna atitudine este cea de a ignora acest comportament. Dar de cele mai multe ori adultul cedeaza si indeplineste cerinta.
In acest moment copilul invata ca nu trebuie sa aibe un comportament de furie scurt, ci unul lung si amplu, caci rezultatele vor veni neintarziat.
Raspunsul  parintelui la recomandarea specialistului este : „Am incercat ignorarea,  dar nu a functionat.” In realitate l-a invatat pe copil sa se infurie mai mult si mai amplu. Ignorarea trebuie facuta complet in orice sitiuatie si de catre toate persoanele implicate.
Mai avem posibilitatea de a il invata pe copil sa isi amane dorinta, dar o astfel de strategie foarte bine pusa la punct, pentru a reusi acest lucru, nu este inca gasita. Putem incerca:
Procedura prin numarare
Acest procedeu este bun cand copilul vrea ceva functional (tableta de exmplu), dar nu un obiect ce ii dezvolta furia si vrea sa il arunce sau sa il tranteasca:
Parintele spune: „Nu plange!” Si incepe sa numere pana copilul respira sau se opreste din plans. Atunci parintele repeta  „Nu plange” si numara iar pana la urmatoarea oprire din plans. In cele din urma copilul se opreste din plans dupa un numar de 10 repetitii.  Aunci parintele il intreaba „Ce vrei?” iar copilul indica sau spune.
In cazul in care copilul are ecolalie, el poate  incepe sa numere, ca o cerere a obiectului dorit, apoi se poate trece la numararea non verbala cu ajutorul degetelor.  In unele cazuri procedura de numarare poate escalada criza de furie, prezenta parintelui sugerand ca el poate obtine ce vrea, si acest fapt este valabil mai ales la copiii ce au un istoric amplu in obtinerea celor dorite in urma crizelor de furie.
Ignorarea
Desi pare extrem de simpu in realitate nu este asa. Ignorarea  trebuie sa fie un acord intre toti participantii la educatia copilului, prin care ei sa respecte niste reguli atat timp cat copilul are un acces de furie.
Ori de cate ori apare un acces de furie acesta trebuie complet ignorat. Mai exact criza de furie trebuie tratata ca si cum aceasta nu ar exista si nu va schimba nimic bine sau rau pentru copil.
 Ce trebuie sa faceti:
  • Nu te uita la el.
  • Nu vorbi cu el.
  • Nu il atinge.
  • Nu il imbratisa.
  • Nu il apostrofa.
  • Nu il brusca cu vreun gest.
  • Nu incerca sa ii distragi atentia cu vreo jucarie sau bomboana.
  • Nu vorbi despre criza cu alte persoane. (in prezenta crizei sau a copilului)
Alte recomandari:
  • Discuta relaxat cu ceilati despre stiri , sport, vreme, etc.
  • Concentreaza-te pe alte persoane si ce fac ele.
  • Lauda alti copii ce au comportamente adecvate.
  • Daca esti singur apuca-te de alte activitati. Citeste o carte de exemplu. E mai recomandat decat uitatul la tv, deoarece copilul se poate interpune intre tine si tv.
  • Vorbeste cu cineva la telefon.
  • Nimic sa nu iti distraga atentia spre criza, vreo trantire de obiect, din acel moment el va tranti tot. Chiar daca acum a facut din greseala.
  • Daca s-a lovit usor din greseala nu trebuie sa acorzi atentie, vei dezvolta comportamente autoagresive.
  • Daca te atinge sau loveste usor, ignora, vei dezvolta comportamente heteroagresive.
  • Lauda copilul cand are un comportament adecvat.
  • Cand criza de furie se opreste asteapta cateva momente pana sa il atingi sau lauda-l, sa nu lege acest fapt cu criza.
  • Daca accesul de furie a pornit in timpul unei sarcini, dupa oprirea furiei se continua sarcina ca si cum acest comportament nu a existat.  La finalul sarcini e bine sa fie recompensat.
In general o criza de tantrum dureaza in medie 30 de minute (media nu este o regula).
Daca este cazul si doresti sa te asiguri ca nu se raneste e bine ca supraveghera sa fie facuta de cineva neutru, nu de cel spre care se indreapta furia. Daca cumva copilul s-a accidentat usor, de exepmplu: a dat mai tare cu mainile in masa si vrei sa te asiguri ca nu a patit nimic fa acest lucru dupa o perioada de cateva minute (3-5)dupa terminarea crizei, astfel vei impiedica aparitia comportamentelor agresive.

Accesul de furie ca o cerere de atentie.

Dupa cum spuneam, copiii cu autism comunica prin comportamentul lor. Iar un acces de furie poate sa fie o cerere de atentie. Sunt foarte dese cazurile cand parintii acorda atentie atunci cand copiii se afla in situatie de criza, tipa, arunca, se lovesc etc. Astfel ei obtin atentia ce nu o au in situati normale. Este esential sa nu ii acorzi atentie in situati de criza, dar cand se joaca linistit, intareste acest comportament, prin imbratisari, mangaieri etc.  Orice copil are nevoie de atentie si ea trebuie oferita in momente linistite.
Exceptii sunt problemele senzoriale
Unele accese de furie sunt legate de probleme senzoriale si apar in urma unor zgomote, a vazut ceva ce nu ii place, a mirosit ceva, a atins o suprafata ce nu ii provoaca placere, etc. In acesta situatie este bine sa consultati programele de integrare senzoriala.  Dar cu toate ca se spune ca e recomandabil ca in acesat situatie copilul sa fie linistit cu mangaieri etc.  Cred ca acest lucru da prea multa atentie  si consolideaza senzatia senzoriala neplacuta.
Unii copii fac accese de furie cu autovatamare, chiar daca nu a fost incurajata,  In cele mai multe cazuri si acest fapt este o problema senzoriala. Cercetatori cred ca unii copii s-au ranit pentru a elibera  endorfine in organism ce le ofera o senzatie de placere. In aceste situatii este necesara consultarea psihologului  sau psihiatrului.

Scolarizarea copiilor cu autism. Centre, scoli speciale sau scoli normale ?

 Aceasta este una din intrebarile aflate in centrul dezbaterilor actuale depre autism. 
Copiii cu sindrom Asperger sau autism inalt functional sunt separati de copiii cu autism jos functional in ceea ce priveste discutia scolarizarii, pentru ca discutia despre prima categorie se pune astfel: “Scoli normale sau scoli speciale?”. Deci, in momentul de fata, se considera necesara scolarizarea acestor copii, cu adaptarea stilului educational potrivit particularitatilor acestor sindroame. 
“In scolile normale, ei pot fi vazuti ca excentrici sau singuratici, dar atat timp cat cerintele lor educative raman in pragul normalitatii si comportamentul lor nu atrage prea mult atentia, atunci ei vor fi tolerati”. Gillian Taylor, “Autism – Professional Perspectives and Practice”, p 79. 
Dr. Lovaas transforma intrebarea: “Scoli normale sau scoli speciale ?” in “Copii mai avansati sau copii cu capacitati mai reduse decat copilul in cauza ?”. Aceasta considera dr. Lovaas ca fiind reala problematica a integrarii copilului cu autism intr-un colectiv: “Incercati sa includeti copilul intr-o clasa in care sunt cat mai multi copii normali sau o mixtura de copii, unii mai avansati altii nu”. Ivar Lovaas, “Teaching Developmentally Disabled Children”. Ceea ce sugereaza Lovaas este sa oferim copilului cu autism un cadru “normal”, normalitatea fiind privita din punct de vedere statistic, in care exista o diversitate de interactiuni, fiecare conflict dintre colegi fiind o sansa de a-l invata pe copilul autist sa faca fata problemelor reale si sa lege prietenii. 
Integrarea in scoala trebuie sa aiba punctul de plecare coeficientul de inteligenta/varsta mentala a copilului si nu varsta cronologica. Simptomele autiste nu se refera la ceea ce stie sa faca copilul, ci coeficientul de inteligenta/varsta mentala sunt indicatoarele care reflecta acest lucru. Simptomele autiste se pot combina cu toate tipurile de coficient de inteligenta. Varsta mentala si severitatea simptomelor autiste sunt indicatori pe baza carora se pot face prognoze asupra integrarii in scoala. Cu cat varsta mentala este mai mare si simptomele autiste mai usoare, cu atat sansa integrarii este mai mare. Pentru cei cu varsta mentala mica se pune mai degraba problema integrarii in centre de reabilitare. 
In cazul copiilor cu sindrom Asperger sau autism inalt functional scolarizarea este necesara si posibila. Optiunile: scoala normala sau scoala speciala sunt analizate in functie de fiecare copil, Importante sunt severitatea simptomelor autiste si varsta mentala a copilului. 
Curricula 
In mod necesar, curricula copiilor autisti trebuie sa cuprinda si alte discipline despre comunicare si invatarea expresiilor faciale ale emotiilor. Sau, in paralel cu curricula obisnuita, copilul sa participe la astfel de traininguri fie in centre fie acasa. De asemenea, orele de invatare individuala si de timp liber nu le aduc multe beneficii. Ei au nevoie de o definitie clara a ceea ce se cere de la ei. 
Stilul educational trebuie adaptat la nevoile de baza ale sindromului autist, iar aceasta adaptare se refera in primul rand la formularea clara a cerintelor (vezi principii pentru limbaj), structurarea cerintelor si structurarea spatiului si timpului. 
Profesorul de sprijin 
In mod necesar, primii pasi in integrare se fac cu ajutorul unui profesor de sprijin sau a parintelui care asista la ore. Acesta este liantul intre educator/invatator/profesor, colegi si copil. El este un purtator de cuvant al copilului, el poate aduce la cunostinta invatatorului optiuni cu privire la imbunatatirea relationarii cu copilul. 
Medierea relatiei coleg-copil in pauze trebuie sa aduca beneficii de invatare relationala ambilor copii. De asemenea, pentru colegi pot fi folosite orele de dirigentie. In aceste ore se poate explica autismul si deficientele lui si cum pot avea o comunicare eficienta cu copilul autist. Unul dintre aceste beneficii pentru colegi este cresterea tolerantei la diversitate. 
Strategiile de baza care pot fi utilizate in cresterea interactiunilor sociale dintre copilul autist si colegi sunt: 
- Profesorul recompenseaza copilul: profesorul recompenseaza orice initiativa a copilului de a se juca, vorbi sau a se aseza langa ceilalti colegi. 
- Profesorul recompenseaza grupul de copii care initiaza interactiunea cu copilul autist. 
- Recompensarea unui coleg: profesorul alege un coleg care este capabil in interactiunea cu ceilalti si il motiveaza pentru a interveni ca model, pentru a da indicatii concrete copilului autist. La inceput este bine ca profesorul sa-i spuna exact colegului ceea ce sa faca. 
- Un rol important al profesorului de sprijin revine in structurarea mediului de clasa. Locul in clasa, alegerea colegului de banca, delimitarea orelor si pauzelor, formularea orarului, responsabilitatile copilului autist sunt cateva puncte in care profesorul de sprijin poate interveni pentru ca acestea sa raspunda nevoilor copilului. 
Unele tehnici pentru interactiunea eficienta sunt: 
- Scopurile, obiectivele sunt specificate in termeni de comportament si indici de control (cat dureaza, ce criterii trebuie indeplinite pentru succes). 
- Utilizarea intaririlor, mancare, jocuri 
- Utilizarea indicatorilor. 
- Evaluarea progresului copilului, uneori la fiecare ora daca acest lucru este necesar. 
- Timpul orei de clasa este bine structurat si centrat pe obiective de invatare si timp minim in joc liber si activitati artistice. 
- Profesorul de sprijin, parintele sunt in centrul procesului educational. 
- Profesorul isi asuma responsabilitatea pentru progresul sau lipsa acestuia, ceea ce permite eliminarea procedurilor ineficiente. 
Rolul de mediator si de sprijin nu se suprapune cu cel de “rezolvator de probleme”. Copilul autist ar trebui treptat sa preia din sarcinile profesorului de sprijin si sa devina din ce in ce mai independent. Astfel, unul din rolurile profesorului de sprijin este sa-l invete pe copil sa fie propriul sau mediator. De exemplu, daca la inceput, profesorul de sprijin sta in banca cu copilul, treptat, el se poate departa de locul copilului si sa ocupe un loc in spatele clasei. 
Transferarea comportamentului de acasa sau “Casa Faenza” in scoala 
In situatia in care copilul se comporta adecvat acasa, nu inseamna ca el se comporta la fel si la scoala. Un mediu nou (scoala) presupune transferarea comprtamentelor de acasa la scoala. 
Primul pas pentru integrarea in scoala este lucrul in colectivitate. Acest lucru poate fi facut acasa cu ajutorul fratilor sau a vecinilor. Nu se poate trece de la situatia de invatare unu la unu direct la situatia de invatare unu la grup. 
Lovaas subliniaza faptul ca profesorii de-a lugul experientei lor cu copii fara autism au invatat multe tehnici si filosofii care nu se potrivesc educatiei copilului autist. De exemplu, un profesor stie ca iesirea din activitate a copilului presupune o stare de anxietate a copilului cu privire la situatia de invatare. Astfel, obligarea lui sa ramana in activitate inseamna traumatizarea lui pentru profesori fara experienta in lucrul cu copilul autist. Din experienta lui Crighon Newsom, majoritatea profesorilor sustin in aceste situatii ca creierul copilului este afectat si ca aceste iesiri din activitate inseamna ca creierul copilului nu-i permite sa desfasoare aceste activitati. Iesirea din activitate de cele mai multe ori are drept fundament lipsa motivatiei copilului de a desfasura acea activitate. Conditionarea (daca faci …primesti…) este o atitudine educationala mult mai potrivita pentru iesirea din activitate a copilului decat renuntarea la activitate. Daca copilul nu desfasoara activitatea, copilul nu “isi va regasi motivatia” sau “anxietatea se diminueaza” si o va desfasura alta data. 
Acting-out este un termen care exprima iesirea din activitate /rol. El se foloseste pentru copii cu autism pentru a exprima iesirea din sarcina solicitata de adult. Desi ii cerem sa indeplineasca o anumita activitate, copilul reuseste sa iasa din aceasta prin diferite comportamente: cere consolare, devine agresiv (autoagresiv sau heteroagresiv), incepe alta activitate. Important este sa descoperim factorul care determina iesirea din activitate (formularea cerintei, sarcina in sine, tonul vocii, distanta interpersonala, galagia, etc). 
Sunt doua tipuri de iesire din activitate: unul este cel “manipulant” prin care copilul spera ca va va face sa cedati si al doilea datorat cerintelor prea inalte. Pentru primul caz este bine sa nu terminati niciodata prin a-i implini dorinta. Orice metoda folositi pentru a-i reduce comportamentul disturbant, trebuie sa se intoarca sa-si indeplineasca sarcina. 
Al doilea caz preuoune sa modificam ceva. Sarcina a durat prea mult, sarcina este prea grea, cerintele nu au fost definite clar, nu am oferit ajutor suficient. Trebuie sa modificam comportamentul nostru pentru ca sa evitam iesirea din activitate. Este recomandabil ca sarcina sa fie cu putin mai complexa decat sarcina pe care copilul o indeplineste bine in momentul actual. 

Terapia pentru copiii si adultii care sufera de autism, ingreunata de stat

De anul acesta, statul asigură terapia copiilor şi adulţilor care suferă de autism. Este un pas înainte, în condiţiile în care până acum părinţii trebuiau să plătească singuri şedinţele de psihoterapie. Numai că birocraţia impusă de Casa de Asigurări îngreunează accesul la psiholog, iar numărul orelor de terapie este limitat.
Terapia gratuită a copiilor şi adulţilor care suferă de autism se face, pe hârtie, de la 1 iunie. Va mai trece însă o lună până când medicii vor semna contractele cu casele de asigurări şi vor primi banii pentru aceste consultaţii.
Odată cu aceste gratuităţi, Casa de Asigurări impune si reguli foarte stricte. Un terapeut va putea fi platit doar pin intermediul unei medic psihiatru care nu poate lucra intr-un spital, ci tzrebuie sa aiba cabinet individual. In plus, este nevoie si de un aviz din partea psihologilor
Liuba Iacoblev este mama unui copil cu autism şi cunoaşte foarte bine toate piedicile cu care se confruntă părinţii. La stat nu au acces la terapie, în privat nu au bani să meargă.
„Pentru mine, ca parinte, este foarte complicat. Mă duc o oră pe săptămână sau două la un cabinet unde se face aceasta interventie, în care profesionistul face cateva lucruri. Nu este suficient”, spune Liuba Iacoblev, mama unui copil cu autism.
De aceea, mai multe organizaţii ale părinţilor care au copii cu astfel de tulburări au decis să ceară lămuriri oficialilor de la Casa de Asigurări de Sănătate.
„Faptul că în contractul cadru este prinsă decontarea psihoterapiei pentru copiii cu autism este un început. Însă ca să spui că, de la 1 iunie, toti copii cu autism vor beneficia de terapii gratuite este un neadevăr”, susține Carmen Gherca, preşedintele Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Autism.
Oficial, în România, sunt aproximativ şapte mii de persoane diagnosticate cu autism, pentru care statul plăteşte indemnizaţie de handicap. Organizaţiile neguvernamentale estimează însă că numărul copiilor şi adulţilor cu această boală este dublu.

marți, 10 iunie 2014

Cat de sigur esti ca un copil are autism?

Diagnosticul unei boli ce isi are originea in creier fara ca sa te uiti direct la creier, doar pe baza comportamentului, nu este suficient. 
Au fost destul de multe cazuri care au fost diagnosticate gresit, copii care au fost declarati autisti fara ca sa aiba aceasta boala. 
Aditi Shankardass a pus bazele unei tehnologii de ultima ora care inregistreaza activitatea electrica a creierului in timp real. Un program numit Brain Electrical Activity Mapping (Cartografierea Activitatii Electrice a Creierului) localizeaza sursa anomaliei in creier, iar apoi un alt program, Statistical Probability Mapping (Cartografierea Probabilitatilor Statistice), face calcule matematice pentru a determina daca aceste anomalii sunt semnificative din punct de vedere clinic, oferindu-se astfel cu mult mai multa precizie un diagnostic neurologic al simptomelor copilului. 
Aflati mai multe despre aceasta tehnologie non-invaziva, fara efecte secundare, din filmul de mai jos: 

STUDIU: Poluarea provoaca simptome asemanatoare cu autismul si schizofrenia

Poluarea atmosferică provoacă modificări ale creierului asemănătoare cu simptomele de autism şi schizofrenie, au constatat cercetătorii americani.
Oamenii de ştiinţă americani au observat aceste modificări efectuând o serie de experienţe pe şoareci, în urma unor cercetări care au stabilit existenţa unei legături între poluarea din trafic şi creşterea cazurilor de autism în rândul copiilor, informează dailymail.co.uk.
Ca şi în cazul oamenilor, mai afectaţi au fost şoarecii de sex masculin, care au obţinut rezultate mai slabe în ceea ce priveşte testele de evaluare a memoriei pe termen scurt, confruntându-se în acelaşi timp cu o creştere a impulsivităţii.
Într-o serie de experimente, oamenii de ştiinţă au expus şoarecii la niveluri de poluare regăsite în mod normal în oraşe, în primele două săptămâni după naştere.
Şoarecii care au fost examinaţi la 24 de ore după ultima expunere la poluare au manifestat o inflamare "flagrantă" a creierului. Astfel, camerele ventriculare pline cu lichid din ambele emisfere ale creierului au crescut de două sau de trei ori faţă de dimensiunile normale.
"Când am examinat îndeaproape ventriculele, am observat că materia albă care le înconjoară de obicei nu s-a dezvoltat pe deplin. Se pare că inflamarea a afectat neuronii respectivi şi a împiedicat dezvoltarea acelei regiuni a creierului, astfel încât ventriculele pur şi simplu s-au extins pentru a umple spaţiile goale. Descoperirile noastre se adaugă dovezilor din ce în ce mai numeroase că poluarea atmosferică joacă un rol în apariţia autismului, ca şi în alte tulburări neurologice", a explicat coordonatoarea studiului, Deborah Cory-Slechta, de la Universitatea Rochester, din Statele Unite.
Cercetarea, publicată în revista Environmental Health Perspectives, a studiat particulele fine de carbon care sunt produse de obicei de fabrici şi de vehiculele motorizate. Deoarece sunt extrem de fine, aceste particule pătrund repede în plămâni şi sunt absorbite în sistemul circulator.
În 2013, un studiu publicat în revista JAMA Psychiatry a demonstrat că acei copii care şi-au petrecut primul an de viaţă în regiuni intens poluate din cauza traficului au o probabilitate de trei ori mai mare de a se îmbolnăvi de autism.

miercuri, 4 iunie 2014

Fetusii expusi in uter la un nivel ridicat de hormoni masculini au un risc mai mare de a dezvolta autism

Expunerea la niveluri ridicate de hormoni masculini in timpul vietii intrauterine creste riscul bebelusilor de sex masculin de a dezvolta autism, au descoperit cercetatorii din Marea Britanie.
Cercetatorii de la Universitatea din Cambrigde considera ca studiul lor, efectuat pe un grup de peste 300 de baieti, contribuie la identificarea cauzelor autismului, o stare patologica ce afecteaza copiii de ambele sexe, dar este mai frecventa in cazul baieteilor.
Oamenii de stiinta au afirmat insa ca aceasta descoperire nu sugereaza ca autismul ar putea fi oprit prin blocarea hormonilor masculini - testosteronul si alti trei hormoni steroizi -, care au un rol important pentru dezvoltarea fetala, astfel incat inhibarea acestora ar putea fi prea riscanta.
Insa observatiile oamenilor de stiinta britanici, publicate in revista Molecular Psychiatry, surprind un fenomen important ce are loc in timpul vietii intrauterine, cand autismul ar putea fi declansat.
Michael Lombardo si Simon Baron-Cohen, autorii studiului, au examinat mostre prelevate din lichidul amniotic pentru a afla daca exista vreun fenomen ce are loc in acest mediu timpuriu al dezvoltarii fatului care sa explice aparitia autismului.
Acestia au descoperit ca, in cazul unui grup de 128 de baieti care au dezvoltat ulterior autism, nivelurile de hormoni steroizi din lichidul amniotic erau, in medie, deosebit de ridicate.
In schimb, in lichidul amniotic prelevat de la un grup de control de 217 baieti fara autism, pe cand acestia erau bebelusi, acesti hormoni erau prezenti intr-o cantitate mult mai redusa.
"Acesta este unul dintre cei mai timpurii biomarkeri genetici identificati in cazul copiilor care au fost diagnosticati cu autism. Stiam deja ca un nivel prenatal ridicat de testosteron este asociat cu o dezvoltare sociala si a limbajului mai lenta, cu o atentie mai mare fata de detalii si cu mai multe trasaturi specifice autismului. Acum, pentru prima oara, am aratat ca nivelul acestor hormoni steroizi este ridicat in cazul copiilor diagnosticati cu autism. Deoarece unii dintre acesti hormoni sunt produsi in cantitati mult mai mari in cazul barbatilor decat al femeilor, acest lucru ne-ar putea ajuta sa explicam de ce autismul este intalnit mai frecvent in cazul copiilor de sex masculin", a precizat Simon Baron-Cohen.
Studiul a inclus si cateva fetite, insa cercetatorii au afirmat ca este nevoie de cercetari suplimentare pentru a afla daca exista o legatura similara intre hormonii sexuali si autism in cazul bebelusilor de sex feminin.
sursa: http://www.starpress.ro/

Test diagnostic autism (Test M-CHAT)

23 intrebari ;7 minute
Acest test este adaptat dupa "Modified Checklist for Autism in Toddlers" (M-CHAT) (© 1999 Diana Robins, Deborah Fein & Marianne Barton).
Testul are rolul de a depista autismul la copii intre 16 si 30luni. El nu ofera un diagnostic cert de autism la copil, ci doar o supozitie de diagnostic (probabilitate) de afectiune de tip autist.
Daca testul este pozitiv pentru autism:
  • acest lucru nu garanteaza ca acel copil are autism
  • este recomandata evaluare de catre psiholog/psihiatru pediatru
Daca testul este negativ:
  • copilul nu are autism.

1. Copilul dvs merge?
    Da  
    Nu
2. Copilul intelege ceea ce spun alte persoane ? 
    Da  
    Nu
3. V-ati intrebat vreodata daca copilul dvs are probleme cu auzul?
    Da  
    Nu
4. Isi manifesta interesul fata de alti copii? 
    Da  
    Nu
5. In general, copilului dvs ii place sa fie leganat sau saltat pe genunchi? 
    Da  
    Nu
6. Copilul imita gesturile dvs?
    Da  
    Nu
7. Isi arata interesul fata de anumite lucruri aratandu-le cu degetul? 
    Da  
    Nu
8. Foloseste degetul aratator pentru a indica lucruri sau pentru a atentiona? 
    Da  
    Nu
9. Obisnuieste sa va aduca obiecte pentru a va arata ceva anume?
    Da  
    Nu
10. Va priveste in ochi pentru mai mult de o secunda-doua?
    Da  
    Nu
11. Este hipersensibil la sunete, zgomote (pare sa il deranjeze anumite sunete relativ normale)?
    Da  
    Nu
12. Zambeste cand va vede pe dvs zambind sau pur si simplu cand va vede chipul? 
    Da  
    Nu
13. Raspunde atunci cand il strigati pe nume? 
    Da  
    Nu
14. Daca ii indicati cu degetul o jucarie din partea cealalta a camerei, se uita la ea? 
    Da  
    Nu
15. Se uita si el la lucruri la care va uitati dvs.?
    Da  
    Nu
16. Face miscari neobisnuite cu mainile sau degetele, in apropierea fetei? 
    Da  
    Nu
17. Incearca sa va atraga atentia asupra propriei lui activitati? 
    Da  
    Nu
18. In fata unui eveniment nefamiliar se uita la fata dvs pentru a va vedea reactia? 
    Da  
    Nu
19. Uneori pare absent - pare sa se uite in gol? 
    Da  
    Nu
20. Uneori face miscari repetitive sau pare sa se miste fara un scop anume? 
    Da  
    Nu
21. Ii place sa se joace de-a “Cucu-Bau” sau “De-a v-ati ascunselea”? 
    Da  
    Nu
22. S-a jucat vreodata pretinzand ca vorbeste la telefon, sau ca are grija de o  papusa, sau pretinzand alte actiuni?
    Da  
    Nu
23. Ii place sa se catere pe diverse lucruri, ca de exemplu sa urce scarile?
    Da  
    Nu

luni, 2 iunie 2014

FEDRA solicita clarificarea procedurii prin care persoanele cu autism vor beneficia de terapie

Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist (FEDRA) apreciaza eforturile facute de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate in vederea sustinerii financiare a terapiei copiilor cu tulburari in spectrul autist (TSA), insa considera ca acestea sunt departe de a rezolva situaţia sutelor de persoane care in fapt nu vor beneficia de servicii gratuite.
Prin reprezentantii sai, FEDRA tine sa precizeze faptul ca acest mic pas spre imbunatatirea situatiei trebuie urmat de alte demersuri. Pe langa finantarea partiala a serviciilor de catre Ministerul Sanatatii prin CNAS, comunitatile au nevoie de sprijin financiar si din partea autoritatilor locale, a Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Educatiei Nationale. De asemenea, FEDRA atrage atentia asupra faptului ca in perioada imediat urmatoare un numar mare de parinti vor accesa serviciile unor ONG-uri cu speranta ca de acum incolo vor putea primi sprijin gratuit incepand cu 1 iunie, insa procedura de obtinere a fondurilor de la CNAS este inaccesibila ONG-urilor.
In prezent, in Romania, majoritatea copiilor cu tulburari din spectrul autist care beneficiaza de servicii de intervenţie timpurie şi recuperare, prin metode validate ştiinţific, primesc aceste servicii in cadrul ONG-urilor infiinţate de parinţi si DGASPC-uri. De cele mai multe ori, ONG-urile fac eforturi uriaşe pentru a oferi cat mai multe servicii gratuite, cu personal propriu. Adeseori insa, aceste servicii sunt imposibil de mentinut deoarece acestea nu sunt susţinute in mod constant si semnificativ de statul roman, ci de eforturile financiare ale parinţilor. In aceste condiţii, foarte multe persoane cu TSA sunt excluse de la servicii.
In contextul afirmaţiilor recente facute in presa de reprezentanţii autoritaţilor şi forurilor profesionale ale psihologilor, precizam ca terapia de recuperare se va deconta in continuare prin medicii de specialitate, cu diferenţa ca, cel puţin teoretic, se vor putea deconta şi serviciile psihologilor, psihopedagogilor şi kinetoterapeuţilor cu cabinet individual şi drept de libera practica. Aceştia vor avea acces la decontarea serviciilor prin intermediul medicilor din specialitaţile: psihiatrie (servicii psihologice), ortopedie (kinetoterapie) şi ORL (logopedie) aflaţi in contract cu Casele de Asigurari de Sanatate şi care sunt angajaţi in cadrul propriilor cabinete individuale. In realitate, in Romania, o proporţie covarşitoare de specialişti sunt angajaţi in clinici, policlinici si spitale, neputand astfel incheia contracte individuale cu CJAS-urile, care sa le permita subcontractarea acestor servicii in termenul prevazut.
De asemenea, medicii specialişti nu sunt motivaţi sa lucreze exclusiv in cabinete private sub contract cu casele de asigurari, singurul statut care le-ar permite subcontractarea acestor servicii.
Pentru a clarifica aceste aspecte, FEDRA va solicita in scris CNAS sa comunice procedura detaliata prin care copiii si adultii cu autism pot benficia de terapii gratuite in fapt.
Totodata, FEDRA doreste sa atraga atentia asupra faptului ca este nevoie in continuare de eforturi sustinute pentru a forma specialisti in lucru cu persoanele cu TSA. Numarul limitat de profesionisti cu experienta/ formare speciala existent pe piata muncii in acest moment face dificil procesul de efectuare a terapiilor la un standard ridicat. Este nevoie de alocare de fonduri pentru formarea acestor specialisti, care vor putea dobandi tehnici noi si adecvate lucrului cu persoanele cu nevoi speciale.

Talentul unei fetite cu autism face inconjurul lumii

Iris Grace Halmshaw este o #fetiță de trei ani care, din păcate, suferă de #autism. Aceasta locuiește în Marea Britanie cu părinții săi care o ajută să ducă o viață mai ușoară.
Fetița vorbește foarte puțin, însă acest lucru nu o împiedică să-și arate talentul deosebit și să picteze niște tablouri absolut impresionante. 
Aceste tablouri au ajuns să se vândă cu peste 1.000 de dolari bucata și au făcut înconjurul lumii. Deși fata pictează în joacă, rezultatul acestui joc sunt adevărate opere impresioniste.
Abia acum trei luni ne-am dat seama că fetiță noastră chiar e foarte talentată. Oameni din toată lumea vor să cumpere picturile sale, iar un tablou s-a vândut la Londra cu 830 lire”, spune cu satisfacție mamă ei, Arabella Carter-Johnson.
„Cu ajutorul experților, fiică noastră s-a schimbat dramatic în scurt timp. Înainte nu făcea contact vizual, nu voia sau nu știa să se joace, devenea neliniștită dacă erau și alți copii prin preajmă. Acum se joacă cu noi, râde și comunică prin semne inventate chiar de ea. Mai avem mult de îmbunătățit la abilitățile ei sociale și la vorbire, dar deja suntem pe drumul cel bun”, a mai adăugat mama ei. 

SERVICII PSIHOLOGICE PENTRU COPIII CU AUTISM, DECONTATE DE CNAS DIN 1 IUNIE

Copiii cu autism și alte persoane vor putea beneficia, din 1 iunie, în premieră în România, de unele servicii psihologice decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a anunțat, marți, președintele Colegiului Psihologilor din România, Mihai Aniței.
Proiectul de norme la contractul-cadru de servicii medicale, publicat recent pe site-ul CNAS, prevede, pentru prima dată, că pot fi decontate servicii psihologice de sănătate conexe actului medical.
"Este pentru prima dată când în normele la contractul-cadru se reglementeaza posibilitatea încheierii de contracte cu medici din specialități medicale diverse. În acest fel, un număr mult mai mare de pacienți vor avea acces la servicii psihologice decontate. Pentru prima dată, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au înțeles importanța serviciilor psihologice. Colegiul Psihologilor din România va desfășura o campanie de informare a psihologilor, medicilor și publicului larg asupra acestor schimbări", a declarat Mihai Aniței, președintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).
Acesta a mai anunțat "o veste bună" în ceea ce privește copiii diagnosticați cu tulburari din spectrul autist.
"Din luna iunie, copiii cu autism și alte persoane vor putea beneficia de anumite servicii psihologice decontate de catre CNAS (psihodiagnostic, consiliere psihologică, psihoterapie și psihopedagogie specială), acest fapt reprezentand o premiera pentru Romania", a adăugat președintele CPR.
Potrivit contractului-cadru, pacienții pot beneficia de terapii psihiatrice, consiliere psihiatrică nespecifică individuală și familială, psihoterapie de grup (psihoze, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicții), psihoterapie individuală (psihoze, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări fobice, tulburări de anxietate, distimii, adicții, tulburări din spectrul autist), psihiatrie terapia cognitiv-comportamentală, a mai spus președintele CPR.
Serviciile de sănătate conexe actului medical sunt furnizate de psihologi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie și psihopedagogie specială - logopezi și kinetoterapeuți - și pot face obiectul contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu medicii de specialitate, cu următoarele specialități clinice: neurologie și neurologie pediatrică; psihiatrie pediatrică.
Aniței a mai vorbit de "situația nefavorabilă" de la Ministerul Transporturilor, unde, a arătat el, în continuare furnizorii neautorizați și neavizați pentru servicii psihologice sunt agreați de către Ministerul Transporturilor, în timp ce psihologii autorizați nu au acces la serviciile psihologice pentru siguranța transporturilor. "Prin acceptarea avizelor psihologice fără timbru profesional, autoritățile statului pun în pericol sănătatea și siguranța transporturilor și a cetățenilor", a spus Aniței.
În 27 mai este Ziua Psihologului. Acum zece ani, pe 27 mai 2004, Parlamentul României emitea Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.