miercuri, 6 mai 2015

Autismul poate fi oprit din drum? Cercetatorii au dezvoltat o metoda revolutionara

Autismul poate fi oprit din drum? Cercetatorii au dezvoltat o metoda revolutionara

Cu ajutorul unei metode speciale de terapie, bazată pe tehnologia video, ar putea fi blocată apariţia autismului la copiii care riscă să sufere de această afecţiune.
 
Terapia îi învaţă pe părinţi cum să se adapteze nevoilor speciale de comunicare ale copiilor autişti, prevenind astfel dificultăţile extreme de comunicare, care sunt o componentă majoră a autismului.
Intervenţia are în vedere, în principal, copiii care au fraţi autişti şi prezintă, prin urmare, un risc mai mare de a fi autişti ei înşişi.
Cele mai precoce semne de autism – cum ar fi lipsa de atenţie faţă de părinţi, interes social sau interacţiuni sociale scăzute, contact vizual diminuat – pot fi prezente încă din primul an de viaţă.
Noua terapie implică filmarea interacţiunilor dintre copiii care au asemenea simptome şi părinţii lor. Apoi, înregistrările sunt prezentate părinţilor, iar terapeuţii îi sfătuiesc pe aceştia cum să îşi înţeleagă mai bine copiii, cum să le răspundă şi să comunice mai bine cu aceştia
Cercetătorii spun că această metodă ar putea opri evoluţia autismului sau ar face ca acei copii să dezvolte o formă mai uşoară a afecţiunii, cu simptome mai puţin severe.
Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă de la Birkbeck University of London, Manchester University, King’s College London şi Evelina London Children’s Hospital, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul The Lancet Psychiatry.
Cercetătorii au testat terapia pe 54 de familii care aveau copii mici (7-10 luni) cu risc ridicat de autism (pentru că aceşti copii aveau fraţi mai mari diagnosticaţi cu autism); familiile au fost împărţite în două grupuri, pentru unul nefiind întreprinsă nicio intervenţie, iar în cazul celuilalt fiind aplicată terapia video. 
După 5 luni, în familiile care au beneficiat de video-terapie s-au observat îmbunătăţiri în participarea copilului, atenţia şi comportamentul social al acestuia. 

Posibile cauze ale autismului

Posibile cauze ale autismului

"Copiii de azi sunt mai bolnavi decat erau o generatie in urma. De la cazurile de cancer in copilarie, la autism, malformatii congenitale si astm bronsic, o gama larga de boli si tulburari sunt in crestere. Evaluarea noastra pe baza celor mai recente studii stiintifice lasa putin loc de indoiala; pesticidele sunt un factor cheie al acestei tendinte sumbre", se specifica in urma cu doi ani intr-un raport al Pesticide Action Network America de Nord (PANNA). 
Datele arata ca in SUA, in 1975, unul din 5000 de copii dezvolta autismul;  in 1985, rata a fost de 1 la fiecare 2.500; in 1995, a fost de 1 la fiecare 500, in 2005 a fost de 1 la fiecare 166 si astazi este de aproximativ 1 la fiecare 68 de copii. Ingrijorarea a cuprins lumea stiintifica care cauta sa descopere cauza acestei explozii de imbolnaviri. Cercetarile continua pe acest subiect, tot mai multe indicand faptul ca autismul depaseste cu mult doar genetica si ca ar trebui luati in considerare factori multipli (cum ar fi toxinele din mediu, medicamente, etc.). "E timpul sa cautam factorii de mediu responsabili pentru cresterea remarcabila a ratei de autism in California", crede Irva Hertz-Picciotto, profesor de epidemiologie la Universitatea din California. 
Ce este autismul?
Sunt suficiente probe care indica faptul ca pesticidele agricole (printre multe alte toxine de mediu) ar putea juca un rol important in cresterea rapida a imbolnavirilor de autism in ultimele decenii. Si dr. Stephanie Seneff, un cercetator de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), trage un semnal de alarma in acest sens, precizand in cadrul unui eveniment ca: "pana in 2025, unul din doi copii va fi autist". Seneff a prezentat diapozitive care arata o legatura foarte stransa intre utilizarea erbicedelor comercializate de gigantul Monsanto (avand ca ingredient activ glifosatul) asupra culturilor de porumb si soia si ratele de crestere a autismului. 
Desi graficele prezinta o corelatie uluitoare, ele nu dovedesc ca cresterea autismului este direct cauzata de utilizarea glifosatului. Pe de alta parte, avem o multime de informatii si de cercetati disponibile care sugereaza ca acesta ar putea fi un factor demn de luat in seama. Si dr. Seneff sustine ca este. Pesticidele au fost legate de numeroase boli, de la Parkinson, Alzheimer, cancer si autism. Dr. Seneff mai sustine in cercetarea sa si ca vaccinurile care contin aluminiu pot fi incriminate.
Toxicitatea glifosatului si autismul
Dr. Seneff a subliniat faptul ca reprezentantii gigantului Monsanto sustin frecvent ca glifosatul nu este toxic (in ciuda numeroaselor studii care arata cat de toxic este). A fost gasit chiar in laptele matern si in probe de urina de la oameni din intreaga Europa. Un studiu realizat in anul 2011 a detectat glifosat de 60-100% in aerul respirat si probele de ploaie, in SUA, iar in 2012 un alt studiu a aratat contaminarea mult raspandita de glifosat in apele subterane. Intrucat apele subterane sunt folosite ca sursa de apa potabila, aceasta contaminare prezinta un risc pentru animale, plante si oameni, deopotriva.
Un alt test a aratat  ca oamenii din 18 tari din Europa au acest glifosat in corpurile lor, in timp ce un alt studiu demonstreaza ca acest produs chimic are proprietati estrogenice si conduce la proliferarea cancerului de san.Primul test facut vreodata pentru a detecta contaminarea cu ierbicid din corpul uman a fost comandat de Friends of the Earth Europa. Voluntari din 18 tari diferite au dat probe de urina. 
Chimicalele pot favoriza autismul la copii
Din 182 de probe de urina testate, s-a contatat ca o medie de 44% contineau glifosat, cu toate ca proportia de contaminare variaza de la tara la tara. Toti voluntarii au fost locuitori din oras care nu au avut de-a face cu glifosatul in mod direct, si doar o singura persoana din mediul rural a fost supusa acestui test. Macedonia si Bulgaria au avut cel mai mic numar de teste pozitive (10%), in timp de 90% din probele efectuate in Malta au fost testate pozitiv. Un procent de 70% dintre voluntarii din Germania, Marea Britanie si Polonia au avut ierbicid in corpurile lor. 
Faptul ca aproape jumatate dintre toti oamenii sunt testati pozitiv cu glifosat (inclusiv tarile care nici macar nu-l folosesc) este foarte ingrijorator in lumina recentelor descoperiri care arata ca acest ierbicid frecvent utilizat poate fi printre cei mai importanti factori in dezvoltarea bolilor moderne. Potrivit dr. Seneff, glifosatul ucide bacteriile instestinale benefice, ceea ce are efect direct asupra imunitatii. "Amintiti-va, bacteriile din organism sunt mai numeroase  decat celulele dumneavoastra cu un raport de 10 la 1. Pentru fiecare celula din corpul dumneavoastra, aveti 10 microbi de diferite tipuri care raspund la prezenta de glifosat din organism. Acest lucru cauzeaza o perturbare extrema a functiei microbilor si a ciclului de viata si, mai rau de atat, glifosatul afecteaza preferential bacteriile benefice care permit agentilor patogeni sa creasca. in acel moment, corpul tau se confrunta cu toxinele produse de agentii patogeni. Odata ce inflamatia apare, sunteti pe cale de a face o boala cronica".
Dr. Seneff a sumarizat cele doua probleme-cheie cauzate de glifosatul din dieta: deficiente nutritionale si toxicitate sistemica.Cercetatorul de la MIT a constatat si un numar de bine-cunoscute "bio-markeri de autism". Acestea includ: flora intestinala perturbata, inflamatii intestinale, deficit de serotonina si melatonina, tulburari mitocondriale, deficit de fier, zinc si mangan. Ea arata, de asemenea, faptul ca: "Acestea pot fi explicate ca efecte potentiale ale glifosatului asupra sistemelor biologice."
"Modificarile produse in agricultura au adus o schimbare a profilului de boli. Am trecut de la o populatie destul de sanatoasa la cu o rata mare de cancer, malformatii congenitale si boli rar vazut inainte. Companiile de tutun au negat legatura dintre fumat si cancer, si le-a luat zeci de ani sa recunoasca adevarul. Corporatiile din biotehnologie si agrochimie procedeaza la fel ca industria tutunului; ei mint in favoarea afacerilor lor, ignorand  starea de sanatate a populatiei", sustine dr. Medardo Avila Vazquez, un medic pediatru specializat in sanatate a mediului.
Alte studii care certifica toxicitatea glifosatului
Numeroase studii in cercetare analizeaza rolul toxinelor de mediu (pesticidele agricole, de exemplu), in autism. Potrivit uneri cercetari realizate la UC Davis, femeile gravide care locuiesc in apropierea terenurilor si fermelor care utilizeaza pesticide chimice au un risc de 60% de a avea un copil cu tulburare din spectrul autismului sau alte tulburari de dezvoltare. "Acest studiu valideaza rezultatele cercetarilor anterioare care au raportat legaturi intre copii cu autism si expunerea prenatala la chimicalele agricole din California. In timp ce noi inca trebuie sa investigam daca anumite sub-grupuri sunt mult mai vulnerabile la expunerile fata de acesti compusi decat altele, mesajul este foarte clar: Femeile gravide ar trebui sa aiba grija deosebita pentru a evita contactul cu substante chimice agricole ori de cate ori este posibil", sustine autorul studiului. 
Un alt studiu publicat in revista PLoS Computational Biology, de cercetatorii de la Universitatea din Chicago, a aratat ca autismul si handicapul intelectual sunt legate de expunerea la factorii de mediu nocivi in timpul dezvoltarii congenitale. Intr-un alt caz, un grup de oameni de stiinta au scos la iveala faptul ca autoritatile de reglementare europene au stiut cel putin din 2002 ca glifosatul Monsanto produce malformatii cerebrale. Reglementarile au indus in eroare publicul cu privire la siguranta glifosatului, iar in Germania Oficiul Federal pentru Protectia Consumatorilor si pentru Siguranta Alimentelor a spus Comisiei Europene ca nu exista dovezi care sa sugereze ca glifosatul provoaca malformatii congenitale. 
De fapt, exista multe studii care confirma faptul ca mamele care sunt expuse la pesticide dau nastere la copii cu inteligenta scazuta, anomalii structurale ale creierului, tulburari de comportament, rate mai mari de cancer la creier. "Ce este ingrozitor este ca am stiut despre aceste pericole de zeci de ani insa nu s-a facut nimic. In urma cu aproape 20 de ani, oamenii de stiinta de la Consiliul National de Cercetare au cerut masuri rapide pentru a proteja masele de tineri de utilizarea pe scara larga a pesticidelor. Cu toate acestea, astazi, copiii din SUA continua sa fie expusi la pesticide care sunt cunoscute a fi daunatoare, in locuri in care traiesc, invata, se joaca" - Pesticide Action Network America de Nord (PANNA).

miercuri, 22 aprilie 2015

Transfuziile de sange cordonal, o speranta pentru copiii cu autism


Plecând de la ideea că sângele ombilical are un potenţial uriaş de utilizare în medicina regenerativă, grupul Cord Blood Center a iniţiat un nou program de studii clinice în acest domeniu. 70 de copii care suferă de paralizie cerebrală spastică şi 50 de copii cu autism vor putea beneficia gratuit de transfuzarea sângelui ombilical recoltat la naştere.
Medicii implicaţi în acest studio se aşteaptă la o îmbunătăţire a vieţii acestor micuţi pacienţi: progrese cognitive, îmbunătăţirea atenţiei, o mai bună comunicare cu cei din jur.
În afara Statelor Unite ale Americii , aceste studii sunt destul de rare. Conf. Dr. Anca Coliţă, investigator principal în ambele studii: “Paralizia cerebrală şi autismul sunt condiţii neurologice care deteriorează funcţionalitatea şi calitatea vieţii acestor copii”.
Prin urmare, orice îmbunătăţire va avea un impact important asupra copiilor şi vieţii lor. “Siguranţa administrării unităţilor proprii de sânge ombilical a fost confirmată, iar primele date preliminare au evidenţiat progrese cognitive şi îmbunătăţirea atenţiei copiilor “, a declarat Dr. Zohdy Hamid, fondatorul grupului.
În studiul destinat copiilor cu autism vor fi înrolaţi 50 de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani. “Participanţii înscrişi vor primi o singură transfuzie cu propriul sânge ombilical, recoltat la naştere şi stocat prin îngheţare în laboratoarele Cord Blood Center. Transfuzia copilului cu propriul sânge ombilical poate oferi neuroprotecţie şi neuroregenerare, precum şi reducerea inflamaţiei asociate acestei tulburări”, a declarat Prof. Dr. Iuliana Dobrescu, coordinator naţional pentru acest studio şi şefa clinicii de psihiatrie a copilului şi adolescentului de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia.

Sarcina si paracetamolul: riscul de autism al copilului


Desi era considerat pana nu demult ca fiind un medicament sigur in timpul sarcinii - un studiu efectuat in Norvegia concluzioneaza ca femeile care folosesc des Paracetamol (sau alte medicamente care contin Acetaminofen) au un risc mare de a naste copii cu autism.
Sarcina si Paracetamolul (acetaminofen)
In jur de 65% dintre femeile insarcinate recurg la un moment dat - pe parcursul sarcinii -  la folosirea  Paracetamolului (acetaminofen) si pana nu demult acest medicament era considerat ca fiind un medicament lipsit de risc pentru sarcina. Nota: substanta activa este acetaminofen - si se gaseste in compozitia Paracetamolului.
Legatura intre Paracetamol si autism
Un nou studiu insa efectuat in Norvegia stabileste o legatura intre consumul de acetamonifen pe parcursul sarcinii si autismul copilului.  
In plus, studiul conclude ca femeile care au luat acest medicament in timpul saricnii- pentru tratarea durerilor de cap, sau episoade de febra - au sanse mari sa dea nastere unui copil cu probleme de comportament, probleme de intarziere a vorbirii, probleme de comunicare.Durerile de cap in timpul sarcinii de citit: Durerile de cap in timpul sarciniiStudiul, a fost efectuat pe un grup de peste 48,000 de copii ai caror mamici au luat parte la un studiu in care li s-a monitorizat consumul de medicamente in timpul sarcinii. Monitorizarea s-a facut si mai departe, dupa nastere, pana la implinirea varstei de 3 ani ai copiilor. Studiul s-a aplecat cu atentie asupra dezvoltarii acestor copii - din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii motorice si dezvoltarii cognitive.
Copii cu intarzieri de dezvoltare motorica si emotionala
Astfel s-a descoperit ca aproximativ 14% femei au folosit paracetamol sau medicamente cu continut de acetaminofen in timpul sarcinii. Iar copiii nascuti ai acestor mamici au avut o tendinta de a avea probleme de dezvoltare cat si de comportament - comparati cu copilasii nascuti ai femeilor care nu au folosit Paracetamol decat ocazional sau deloc(sau Tylenol).
In Statele Unite, acest studiu nu a trecut neobservat si compania Johnson & Johnson, care este proprietara brandului Tylenol (care contine acetaminofem, acelasi medicament din compositia paracetamolului) a negat cu vehementa rezultatele acestui studiu independent. Nu e de mirare. Dar studiul care a fost publicat in respectatul International Journal of Epidemiology - sugereaza exact inversul.
Concluziile sunt clare: Intarzierile de dezvoltare ale copiilor si simptomele asociate cu Acetaminofenul sunt de fapt semne de autism.
Femeile insarcinate trebuie sa evite folosirea paracetamolului
Comentand studiul, Dr. Ann Z. Bauer - de la niversity of Massachusetts Lowell School of Health and Environment, SUA - sustine foarte clar ca femeile insarcinate ar trebui sa evite folosirea acetaminofenului (Tylenol, Paracetamol) si sa foloseasca mai degraba alte variante de medicatie - pentru a evita orice risc asociat cu autismul copilului.
Alt studiu, a descoperit ca Paracetamolul (Acetaminofen) cpnsuma rezervele corpului uman de Glutathione , un antioxidant foarte important al corpului - care apara corpul de radicali liberi responsabili pentru oxidarile de la nivelul celular si in continuare de inflamarare creierului sau alte organe esentiale.
Paracetamolul, foarte toxic pentru ficat
Pentru ca este extrem de toxic pentru ficat, Paracetamolul (acetaminofenul) determina coprpul sa produca largi cantitati de glutathione pentru a incerca diminuarea toxicitatii sale - fapt care conduce corpul uman sa dezvilte simptome de autism.
Multi copiii cu autism - au probleme cu producerea glutathionului  si din acest motiv nu pot activa o serie de neurotransmiteri din creier. - sunt de parere unii medici. De aceea acetaminophenul (Tylenol sau Paracetamol) ar putea sa participe la declasarea autismului la copiii care sunt genetic susceptibili.
Acetaminofenul are multe variante in afara de Paracetamol
Atentie Acetaminofen se afla in compozitia a multor medicamente - trebuie sa cititi intotdeauna ce contin medicamentele. Iata o serie  de medicamente care contin acetaminifem  (deci din aceeasi categorie cu paracetamolul)
  • Actifed®
  • Alka-Seltzer Plus Liquid Gels®
  • Anacin®
  • Cepacol®
  • Contac®
  • Coricidin®
  • Dayquil®
  • Dimetapp®
  • Dristan®
  • Excedrin®
  • Feverall®
  • Formula 44®
  • Goody’s® Powders
  • Liquiprin®
  • Midol®
  • Nyquil®
  • Panadol®
  • Robitussin®
  • Saint Joseph® Aspirin-Free
  • Singlet®
  • Sinutab®
  • Sudafed®
  • Theraflu®
  • Triaminic®
  • TYLENOL® Brand Products
  • Vanquish®
  • Vicks®
  • Zicam®Butalbital
  • Endocet®
  • Fioricet®
  • Hycotab
  • Hydrocet®
  • Hydrocodone Bitartrate
  • Lortab®
  • Oxycodone
  • Percocet®
  • Phenaphen®
  • Sedapap®
  • Tapanol®
  • Tramadol
  • Tylenol® with Codeine
  • Tylox®
  • Ultracet®
  • Vicodin®

Celulele stem i-ar putea ajuta pe copiii cu autism


Liderul european în procesarea de sânge placentar a iniţiat primul trial clinic din România menit să evalueze utilizarea terapeutică a celulelor stem în cazul copiilor cu autism.
Într-o scrisoare trimisă părinţilor, Cord Blood Center anunţă că, în decembrie 2014, au fost începute formalitățile necesare inițierii trialului clinic, urmând ca după obținerea aprobării studiului, în intervalul de câteva luni prevăzut de legislația în domeniu, primii copii diagnosticați cu autism să poată fi incluși și tratați în cadrul acestuia. “Copiilor înrolați în studiu li se va transfuza unitatea proprie de sânge ombilical, urmând să fie monitorizați din punct de vedere evolutiv la intervale regulate de timp. Dorim să îi invităm pe părinții care sunt interesați de a participa în trialul clinic având copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, să ne contacteze pentru a fi luați în evidență, într-o primă etapă în 2015 (…) În Europa, studiul clinic pentru tratamentul autismului cu celule stem din sângele ombilical este unicul pregătit în colaborare cu spitale de înaltă calificare“, se arată în scrisoare.
Cronologic, acesta este cel de-al doilea trial clinic desfăşurat de companie în România. Primul, început în urmă cu un an şi derulat în ţara noastră şi în Slovacia, are rolul de a evalua utilizarea terapeutică a sângelui ombilical autolog la copiii cu paralizie cerebrală. “10 copii au fost incluși în trialul clinic și au beneficiat de acest tratament, încă 2 copii cu paralizie cerebrală urmând să fie înrolați la începutul acestui an. Siguranța administrării unităților proprii de sânge ombilical, a fost confirmată în aceste cazuri, iar primele date preliminare evidențiind progrese cognitive și de îmbunătățire a atenției copiilor. Acestea sunt argumente importante în determinarea noastră de a continua extinderea aplicațiilor clinice ale unităților de sânge ombilical conform celor mai recente tendințe din practica medicală mondială”, se mai arată în scrisoare.

De ce se nasc copii cu autism? Cum pot mamele sa controleze problema?


Desi nu se cunosc cu exactitate motivele pentru care unii copii se nasc cu autism, iar numarul baietilor afectati de aceasta afectiune este mult mai mare comparativ cu al fetelor, specialistii recomanda parintilor sa nu se grabeasca cu conceperea unui bebelus imediat dupa nasterea primului copil.
Conform savantilor americani, intre frati trebuie sa existe o diferenta de minim doi ani, timp in care corpul mamei se reface complet dupa sarcina.
Dupa ultimele cercetari, mamele care raman insarcinate in decurs de un an de la ultima nastere risca sa aiba un copil autist. Copiii in cauza prezinta o tripla predispozitie la autism fata de cei nascuti de 2-4 ani distanta dupa fratii lor.
Aceasta concluzie s-a tras dupa ce oamenii de stiinta au realizat un studiu pe circa 600000 de familii. In plus, copiii predispusi la autism se nasc adesea prematur, au o greutate mai mica, iar creierul lor, dar si alte organe vitale pot fi incomplet dezvoltate.
Prin urmare, daca iti doresti sa devii mama, tine cont ca mai intai corpul tau are nevoie de timp pentru a-si reveni dupa sarcina inainte de a concepe un alt copil.
Asteptand 2-3 ani pentru a concepe un alt copil, riscul de a naste un bebelus cu autism se diminueaza simtitor.

Chestionarul de diagnostic E2 Rimland


Prima  versiune  a  acestui  chestionar  dateaza  din  1964  si  consta  dintr-o  serie  de  76 intrebari  cu  raspunsuri  la  alegere,  raspunsuri  date  de catre parinti  sau  de  persoane  care  ii ingrijesc  pe  copii.  In  urma  unor  studii  de  validare,  s-a  ajuns  la  forma  E2  care  se  refera  in principal  la antecedentele  si  anomaliile  in  dezvoltare,  survenite  inainte  de  6  ani.  Aceasta forma cuprinde 79 intrebari. A fost conceputa o grila pe care se noteaza aparitia punctelor pozitive  corespunzatoare  semnelor  caracteristice  autismului  si  a  celor  negative corespunzatoare raspunsurilor care denota o patologie non-autistica. 
Scorul  final  este  obtinut  prin  suma  algebrica  a  scorurilor  partiale.  Dupa  opinia  lui Rimland  scorurile  mai  mari  de  20  sunt  argumente  in favoarea  includerii  copiilor  in categoria celor ce prezinta tulburare autista clasica, tip Kanner. 
Adaptarea franceza a chestionarului E2 are in vedere reformularea unor itemi (Larmande-Varlet,  1979),  cuprinde  79  intrebari,  dintre  care  49  vizeaza sindromul  comportamental (motricitate  spontana,  imitatia,  tulburarile  perceptive,  izolare  afectiva)  si  17  vizeaza limbajul. 
Acest  chestionar  permite  culegerea  a  numeroase  informatii  asupra  comportamentului copilului,  informatii  ce  vor  fi  utile  pentru  precizarea originii, a  conditiilor  de  aparitie  si pentru natura tulburarilor observate. In cazul in care raspunsul la anumite intrebari este dificil, se poate da si un raspuns intr-o alta  maniera;  se  incercuieste  numarul  intrebarii  si  se  trece  la  rubrica  din  ultima  pagina  a chestionarului „Comentarii personale”. Intrebarile care sunt considerate de mare importanta sunt precedate de un semn (*). 
1.* Vârsta actuala a copilului: 
  1. Mai putin de 3 ani 
  2. Intre 3-4 ani 
  3. Intre 4-5 ani 
  4. Intre 5-6 ani 
  5. Mai mult de 6 ani (vârsta: .......... ani) 
2.* Indicati sexul copilului: 
  1. Baiat 
  2. Fata 
3.* Locul ocupat intre frati si numarul de copii: 
  1. Este copil unic 
  2. Este primul din ........ copii 
  3. Este ultimul din 2 copii 
  4. Intermediar: ......... copii mai mari si ........... copii mai mici 
  5. Este un copil adoptat ............. sau nu exista elemente 
IN TIMPUL PRIMILOR DOI ANI DE VIATA 
4.* Sarcina si nasterea au fost normale? 
  1. Sarcina si nastere normala 
  2. Dificultati in timpul sarcinii si nasterii 
  3. Sarcina dificila, nastere normala 
  4. Sarcina normala, nastere dificila 
  5. Nu stiu 
5.* Nasterea a fost cumva prematura? 
  1. Da. Durata sarcinii ........ luni, greutate la nastere ............. kg 
  2. Nu. Greutate la nastere ....... kg 
  3. Nu stiu 
6. A primit oxigen in prima saptamâna?  
  1. Da 
  2. Nu 
  3. Nu stiu 
7. Aspectul copilului in primele saptamâni de dupa nastere: 
  1. Palid, aspect fragil 
  2. Viguros si sanatos 
  3. Aspect normal .......... Nu stiu ......... Altele .......... 
8.  Conditii  neobisnuite  la  nastere  si  in  timpul  primei  perioade:  (nu  se  raspunde  decât  la  o intrebare) 
  1. Conditii anormale. Se specifica: Cecitate ..........  Paralizie ..........  Traumatisme .......... Convulsie .......... Hipoxie ..........  Febra mare ..........  Icter ..........  Altele .......... 
  2. Gemeni (adevarat ........... fals ...........) 
  3. Raspuns afirmativ la intrebarile 1, 2 simultan 
  4. Conditii normale sau nu stiu 
9. Sanatatea copilului in primele luni: 
  1. Sanatate excelenta, fara probleme 
  2. Respiratie (infectii frecvente .........., altele ..............) 
  3. Piele (eruptii ............, alergii ..............., altele ...................) 
  4. Alimentatie (dificultati de supt ............., colici ................, voma ............, altele ...........) 
  5. Tulburari intestinale (diaree .............., constipatie ................, altele ...........) 
10. Copilului i s-a facut o electroencefalograma (EEG)? 
  1. Da, traseu normal 
  2. Da traseu la limita normalului  
  3. Da traseu anormal 
  4. Nu, nu stiu sau nu cunosc rezultatul 
11.  In  timpul  primului  an,  copilul  reactiona  la  lumina  puternica?  La  culori  vii?  La  sunete neobisnuite? 
  1. Reactie puternica (placere ..........., neplacere .................) 
  2. Reactie foarte slaba 
  3. Reactie normala ..........., sau nu stiu 
12. Copilul s-a comportat normal inaintea aparitiei tulburarilor comportamentale? 
  1. Comportamentul nu a fost niciodata normal 
  2. Comportament normal in primele 6 luni 
  3. Comportament normal in primul an 
  4. Comportament normal in primele 18  luni 
  5. Comportament normal in primii 2 ani 
  6. Comportament normal in primii 3 ani 
  7. Comportament normal pâna la 4-5 ani 
13. De la 4 la 8 luni copilul intindea bratele catre mama sau isi manifesta dorinta de a fi luat in brate când mama se apleca spre el? 
  1. Da, se pare ca da 
  2. 2)  Nu, nu cred 
  3. 3)  Nu, sigur nu 
  4. 4)  Nu stiu 
14. Când era bebelus se legana in patut? 
  1. Da, foarte des 
  2. Da, uneori 
  3. Nu sau foarte putin 
  4. Nu stiu 
15. La ce vârsta a invatat sa mearga singur? 
  1. Intre 8 si 12 luni 
  2. Intre 12  si 15 luni 
  3. Intre 16  si 18 luni 
  4. Intre 19  si 24 luni 
  5. Intre 24  si 36 luni 
  6. La 3 ani sau mai târziu ................., nu merge singur ............. 
16. Cum descrieti trecerea de la mersul de-a busilea la mersul biped? 
  1. Trecere normala 
  2. S-a târât putin si apoi a mers 
  3. S-a târât foarte putin si apoi a mers brusc 
  4. S-a târât mult timp apoi a mers brusc 
  5. S-a târât mult timp, mergând progresiv 
  6. Alte raspunsuri sau nu stiu 
17.* Din primul an parea deosebit de inteligent? 
  1. Parea mai inteligent decât media 
  2. Inteligenta media 
  3. Copilul parea putin lent 
18.* In primii 2 ani ii placea sa i se vorbeasca? 
  1. Ii placea sa fie ridicat si purtat 
  2. Ramânea inert si pasiv când era ridicat 
  3. Nu putea fi ridicat decât in momentul si in modul in care ii placea 
  4. Rigid si dificil la ridicat 
  5. Nu stiu 
 COPILUL ARE 2 SAU 3 ANI 
19.* Copilul a imitat alte persoane? 
  1. Da, facea „tai-tai” cu mâna 
  2. Se juca de-a marionetele, batea din palme 
  3. Da, alte exemple ......................................... 
  4. Nu sau nu stiu 
20.* A dat dovada de o buna memorie? 
  1. Memorie remarcabila pentru cuvintele unor cântece, poezii, publicitate la TV 
  2. Memorie muzicala 
  3. Memoria numelor, locurilor, traseelor 
  4. Nu a dat dovada de o memorie speciala 
  5. Memorie destul de precara 
  6. Raspuns afirmativ la 1 si 3 
  7. Raspuns afirmativ la 2 si 3 
21.* V-ati pus problema unei eventuale surditati a copilului? 
  1. Da 
  2. Nu 
22.* Copilul pare surd la anumite sunete si la altele nu? 
  1. Pare surd la sunete puternice si nu la sunete slabe 
  2. Nu, nu am remarcat asta 
23.* Isi tine mâinile in pozitie bizara? 
  1. Da, uneori sau deseori 
  2. Nu 
24.* Se concentreaza timp indelungat in activitati ritmice sau de balansare? 
  1. Da, acest lucru este caracteristic 
  2. Rareori 
  3. Nu 
25.* Creeaza impresia inexistentei altor persoanein jur sau a transparentei acestora? 
  1. Da, deseori 
  2. Da, asa cred 
  3. Nu 
26.* Manifesta dorinte imperioase de a mânca sau de a suge unele lucruri? 
  1. Da, pentru sare si pentru tot ce e sarat 
  2. Da, suge deseori obiecte metalice 
  3. Da, altele: ................... 
  4. Nu, nu stiu sigur 
27.* Are tabieturi alimentare bizare: refuza sa bea in recipiente transparente, nu manânca decât alimente calde sau reci, unul sau doua tipuri de alimente? 
  1. Da, sigur 
  2. Nu, sau nu in maniera exagerata 
  3. Nu stiu 
28.*  Ati  descrie  copilul  ca  fiind  „inchistat  in  propria  cochilie”  sau  pierdut,  dus  pe  gânduri, ajungându-se greu la el? 
  1. Da, exact 
  2. Deseori se comporta asa 
  3. Nu, nu este o descriere exacta 
29. Copilul este tandru? 
  1. Se agata de adulti 
  2. Mai tandru decât media; ii place sa fie ridicat 
  3. Nu, este mai degraba rigid si dificil de purtat 
  4. Nu stiu 
INTRE 3 SI 5 ANI 
30. Se loveste la cap in mod voluntar? 
  1. Niciodata sau foarte rar 
  2. Da, lovindu-se cu palmele 
  3. Da, lovindu-se de picioarele sau de capul cuiva 
  4. Da, de pereti, podea, mobile 
31. Este bine coordonat fizic? (când merge, fuge, se leagana, se catara) 
  1. Mai gratios decât media 
  2. Coordonare normala 
  3. Coordonare inferioara mediei sau slaba 
32. Se invârte in jurul propriei axe? 
  1. Da, deseori 
  2. Da, uneori 
  3. Da, daca se initiaza miscarea 
  4. Nu, nu manifesta tendinta de a se invârti 
33.  Este  indemânatic  in  executarea  de  gesturi  minutioase  cu  degetele,  la  jocul  cu  obiecte mici? 
  1. Exceptional de indemânatic 
  2. Indemânare normala pentru vârsta lui 
  3. Usor neindemânatic sau foarte neindemânatic 
  4. Nu stiu 
34. Ii place sa invârta obiecte ca, de exemplu, capace, monezi? 
  1. Da, deseori si timp indelungat 
  2. Foarte rar sau niciodata 
35. Da dovada de capacitati exceptionale pentru una din activitatile urmatoare: 
  1. Rezolvarea unor jocuri tip puzzle sau jocuri de rabdare 
  2. Efectuarea unor exercitii cu calcule 
  3. Numirea zilei corespunzatoare unei anume date 
  4. Cânta corect (ureche muzicala deosebita) 
  5. Aruncarea si/sau prinderea unei mingi 
  6. Alte activitati 
  7. Nu prezinta capacitati deosebite sau nu stiu 
36. Sare in sus când e bucuros? 
  1. Da, este foarte caracteristic 
  2. Nu sau foarte rar 
37. Ar  anjeaza obiecte pe rânduri regulate insintând sa nu fie deranjate? 
  1. Nu 
  2. Da 
  3. Nu sunt sigur 
38. Refuza sa se serveasca de mâini pentru o lunga perioada de timp? 
  1. Da 
  2. Nu 
39. A existat o perioada, inainte de 5 ani, in care insista sa asculte discuri? 
  1. Da, insista pentru anumite discuri 
  2. Da, pentru orice disc 
  3. Ii placea sa asculte, fara preferinte 
  4. Nu manifesta vreun interespentru discuri 
40. Ce interes manifesta pentru mecanisme, aparate menajere? 
  1. Putin sau nici un interes 
  2. Interes mediu 
  3. Este fascinat de unele mecanisme si/sau aparate 
41.* Care sunt reactiile când este intrerupt din preocuparile sale? 
  1. Este rareori sau niciodata tulburat 
  2. Este uneori usor tulburat 
  3. Este efectiv foarte contrariat 
42.* Accepta cu usurinta sa poarte haine sau pantofi noi? 
  1. Refuza in general orice schimbare 
  2. Nu pare sa-l deranjeze sau ii face chiar placere 
43.* Este contrariat când constata ca anumite lucruri nu sunt „ca de obicei”? 
  1. Nu, in mod special 
  2. Da, acest lucru il perturba foarte mult 
  3. Nu sunt sigur 
44.*  Recurge  la  „ritualuri”  complicate  si  se  arata  nemultumit  când  acestea  nu  sunt observate? 
  1. Da, bineinteles 
  2. Nu sunt sigur 
  3. Nu 
45.* Este contrariat când unele lucruri cu care este obisnuit sunt schimbate sau deplasate? 
  1. Nu 
  2. Da, sigur 
  3. Partial adevarat 
46.* Are tendinta de a distruge obiecte? 
  1. Da, este o mare problema 
  2. Nu in mod deliberat sau nu este distructiv 
  3. Nu are in mod special aceasta tendinta 
47.* Este un copil maleabil, docil? 
  1. Da 
  2. Reactii in aparenta normale 
  3. Nu sunt sigur 
48.* Ce descriere, sau ce combinatie de doua descrieri ar caracteriza cel mai bine copilul? 
  1. Hiperactiv, in continua miscare, trece repede de la un lucru la altul 
  2. Se uita la televizor calm, timp indelungat 
  3. Sta asezat mult timp, cu privirea pierduta, jucându-se la infinit cu obiecte fara scop 
  4. Combinatie intre 1 si 2 
  5. Combinatie intre 2 si 3 
  6. Combinatie intre 1 si 3 
49.* Isi exprima nevoia de afectiune? 
  1. Da, mai mult decât normal 
  2. Da, in mod normal 
  3. Indiferent la manifestarile de afectiune. E mai fericit când e lasat in pace 
50.* Este sensibil si/sau afectuos? 
  1. Este sensibil la critici si afectuos 
  2. Este sensibil la critici si nu este afectuos 
  3. Este insensibil la critici si afectuos 
  4. Este insensibil la critici si nu este afectuos 
51.*  Este  posibila  atragerea  atentiei  sale  asupra  unui  obiect  mai  indepartat  sau  printr-un geam? 
  1. Da, fara probleme 
  2. Vede rareori lucrurile indepartate 
  3. Nu examineaza obiectele decât cu degetele sau cu gura 
52.* Este considerat ca atragator si frumos? 
  1. Da, este considerat deosebit de frumos 
  2. Este normal de frumos 
  3. Nu este considerat frumos 
53. Isi schimba directia privirii când i se vorbeste? 
  1. Niciodata sau rareori 
  2. Numai cu parintii 
  3. Da, in mod normal 
54. I se intâmpla sa se serveasca de mâna adultului pentru a face ceva? (pentru a deschide usa) 
  1. Da, este foarte caracteristic 
  2. Da, poate sau da, dar rareori 
  3. Niciodata 
55. Care descriere ii corespunde cel mai bine copilului? 
  1. Tulburat, perplex, ingrijorat, preocupat de el insusi, sensibil 
  2. Rece, independent, putin sensibil, indepartat 
56. Este temator in mod nejustificat? 
  1. Da, fata de straini 
  2. Da, fata de unele animale, persoane, zgomote sau obiecte 
  3. Da, la 1 si 2 deodata 
  4. Nu, temerile sale sunt normale 
  5. Nu, pare curajos si lipsit de temeri 
  6. Nu, ignora obiectele infricosatoare, nu le acorda atentie 
57. I se intâmpla deseori sa cada, sa se raneasca? (fugind, catarându-se) 
  1. Are tendinta de a cadea si a se rani 
  2. Nu mai des decât alti copii 
  3. Nu se expune la situatii in care ar putea cadea 
  4. Desi se catara, fuge, nu cade niciodata 
58. Creeaza probleme din cauza agresivitatii sale cu el insusi si cu altii? 
  1. Da, doar cu el insusi 
  2. Da, doar cu altii 
  3. Da, atât cu el cât si cu altii 
59. La ce vârsta a pronuntat primele cuvinte? (chiar daca apoi a incetat sa vorbeasca) 
  1. Nu a folosit cuvinte niciodata 
  2. Intre 8 si 12 luni 
  3. Intre 13 si 15 luni 
  4. Intre 16 si 24 luni 
  5. Intre 2 si 3 ani 
  6. Intre 3 si 4 ani 
  7. Dupa 4 ani 
  8. Nu stiu 
Se  vor  completa  primele  cuvinte  ale  copilului  .......................................................................................................................... 
60. Dupa ce a inceput sa vorbeasca, a ramas tacut o saptamâna sau mai mult? 
  1. Da,  iar  apoi  a  vorbit  din  nou.  S-a  oprit,  la  ce  vârsta?  ....................  timp  de  ................................... 
  2. S-a oprit la .......................... si nu a mai vorbit 
  3. Nu, a continuat sa vorbeasca sau nu a inceput deloc 
61. Dupa ce a inceput sa vorbeasca, a vorbit in soapta o saptamâna sau mai mult? 
  1. Da,  dar  a  vorbit  din  nou  normal  (s-a  oprit  la  ..................,  a    vorbit  in  soapta .....................) 
  2. Da, si continua si acum sa vorbeasca in soapta (a incetat sa vorbeasca la ..............) 
  3. Acum nu mai vorbeste nici in soapta (la ce vârsta s-a oprit ...........................) 
  4. Nu, a vorbit intotdeauna normal sau nu a vorbit deloc 
62. In ce mod pronunta primele cuvinte când a inceput sa vorbeasca? Cum pronunta cuvintele dificile intre 3 si 5 ani? 
  1. Limbajul sau este prea limitat pentru a raspunde 
  2. Normal sau mai putin bine la inceput si destul de greu intre 3 si 5 ani 
  3. Normal sau destul de greu la inceput si foarte bine intre 3 si 5 ani 
  4. Foarte bine la inceput apoi normal sau destul de greu intre 3 si 5 ani 
  5. Deosebit de bine la inceput si intre 3 si 5 ani 
63.*  Aptitudinea  sa  de  comunicare  (raspuns  la  o  intrebare,  istorisirea  unei  povesti)  este proportionala cu numarul de cuvinte cunoscute? 
  1. Poate arata cu degetul multe obiecte care sunt numite, dar nu poate sa vorbeasca 
  2. Poate numi corect multe obiecte, dar nu poate comunica 
  3. Aptitudinea  sa  de  comunicare  este  buna  si  proportionala  cu  numarul  de  cuvinte cunoscute 
  4. Nu utilizeaza nici un cuvânt si nu intelege când i se vorbeste 
64.* Când a pronuntat primele fraze, a surprins folosind cuvinte neutilizate pâna atunci? 
  1. Da, (exemple .....................................................) 
  2. Nu 
  3. Nu am remarcat nimic 
  4. Limbajul sau nu este destul de bogat pentru a putea raspunde 
65.* Cum vorbea despre el când a inceput sa foloseasca propozitii? 
  1. „cazut” sau „ bebe cazut” sau „baiat cazut” 
  2. „eu cazut” sau „am cazut” 
  3. „el sau ea a cazut” 
  4. „tu ai cazut” 
  5. Combinatii de raspunsuri 1, 2 si/sau 3 
  6. Combinatii de raspunsuri 1 si 4 
  7. Copilul nu vorbeste sau prea putin pentru a da un raspuns 
66.* Repeta ca un papagal cuvinte sau fraze pe care le-a auzit? (fara prea mare legatura cu contextul) 
  1. Repeta normal cuvinte si fraze 
  2. Repeta cuvinte, fraze ca un papagal 
  3. Nu am remarcat nimic 
  4. Nu, nu face asta 
  5. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 
67.* Copilul este capabil sa raspunda la o intrebare simpla ca: „Cum te cheama?” sau „De ce te-a certat mama?” 
  1. Da, poate raspunde in mod convenabil la o intrebare simpla 
  2. Nu, vorbeste dar nu e capabil sa raspunda 
  3. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 
68.* Este capabil sa inteleaga? (este capabil sa raspunda sau sa faca ce i se cere?) 
  1. Da, intelege foarte bine 
  2. Da, intelege destul de bine 
  3. Intelege putin, dar trebuie sa i se repete de mai multe ori 
  4. Intelege foarte putin sau deloc 
69.* Daca vorbeste, intelege oare ceea ce spune? 
  1. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 
  2. Nu, se multumeste sa repete ce a auzit fara sa inteleaga prea mult 
  3. Repeta dar sa si vorbeasca, nu pare insa sa inteleaga prea bine ce vorbeste 
  4. Vorbeste si intelege ceea ce spune 
70.* A folosit cuvântul „da”? 
  1. Da, destul de des si in context 
  2. I s-a intâmplat dar rareori 
  3. Face propozitii fara a folosi cuvântul „da” 
  4. A folosit alte cuvinte sau grupuri de cuvinte pentru a spune „da” dar nu „da” 
  5. Nu vorbeste sau prea putin pentru a se putea raspunde 
71.* Pentru a raspunde afirmativ la o intrebare, repeta intrebarea? 
  1. Da, acest lucru este caracteristic, nu spune „da” in mod direct 
  2. Raspunde „da”, „de acord” sau ceva echivalent 
  3. Nu am remarcat 
  4. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 
72. V-a cerut ceva utilizând aceeasi formula pe care ati utilizat-o pentru a-i propune? 
  1. Da, bineinteles (spune „tu” in loc de „eu”) 
  2. Nu, cere in alt mod 
  3. Nu am remarcat acest lucru 
  4. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 
73. A folosit cuvântul „eu”? 
  1. Da, destul de des si in mod adecvat 
  2. Rareori, dar in mod adecvat 
  3. A folosit propozitii, dar nu cuvântul „eu” 
  4. A folosit unele cuvinte sau grupuri de cuvinte, dar nu „eu” 
  5. A folosit „eu” in loc de „tu” 
  6. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 
74. Cum spune „nu” sau cum refuza? 
  1. Spune pur si simplu „nu” 
  2. El va ignora 
  3. Mormaie „nu vreau” sau „fara .........” sau de exemplu „lapte nu-nu” 
  4. Utilizeaza o propozitie care nu are sens decât pentru el 
  5. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 
75. A folosit un cuvânt sau o idee pentru a exprima o alta pentru un timp indelungat? 
  1. Da, bineinteles 
  2. Nu 
  3. Nu sunt sigur 
  4. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 
76.  Tinând  cont  de  ceea  ce  stiti  pâna  acum,  la  ce  vârsta  ati  remarcat  pentru  prima  data comportamentul anormal al copilului? 
  In coloana A: se bifeaza vârsta la care ati inceput sa banuiti 
  In coloana B: se bifeaza vârsta la care ati constatat efectiv 
                                               A                        B 
  1. In primele 3 luni        .....................    .................... 
  2. Intre 4 si 6 luni          .....................    .................... 
  3. Intre 7 si 12 luni         ....................    .................... 
  4. Intre 13 si 24 luni       ....................     .................... 
  5. Intre 2 si 3 ani           ....................     .................... 
  6. Intre 3 si 4 ani           ....................     .................... 
  7. Dupa 4 ani                 ....................     .................... 
77 si 78. Se inscriu in coloanele urmatoare nivelul studiilor parintilor: 
                                                                     Tatal (77)             Mama (78) 
  1. Scoala primara                                 ...........................  ........................ 
  2. Studii medii. Bacalaureat                   ...........................  ........................ 
  3. Studii tehnice                                    ...........................  ........................ 
  4. Certificate universitare                       ...........................  ........................ 
  5. Diploma universitara                          ...........................  ........................ 
  6. Teza sau lucrare de cercetare             ............................ ........................ 
  7. Doctorat                                           ............................ ........................ 
79. Indicati masura in care in familie au existat persoane cu probleme psihologice necesitând un tratament indelungat si/sau internare in clinica. 
  1. Nu 
  2. Daca da, precizati dedesupt: 
Gradul de rudenie               Motivul 
.................................................................... 
.................................................................... 
..................................................................... 
..................................................................... 
...................................................................... 
....................................................................... 
Intrebari aditionale la chestionarul E2 
Pentru a raspunde la urmatoarele intrebari, se noteaza in locurile marcate cu (.....): 
  • Cifra 1 pentru „foarte adevarat” 
  • Cifra 2 pentru „adevarat” 
  • Cifra 3 pentru „fals” 
 INAINTE DE 2 ANI 
.......... 80. Copilul devenea rigid si isi dadea capul pe spate când era ridicat in brate 
.......... 81. Se zbatea când era luat in brate 
ACTUALMENTE 
.......... 82. Copilul este extrem de lacom pentru unele alimente 
.......... 83. Manânca deseori cantitati anormal de mari 
.......... 84. Isi astupa urechile cu mâinile la auzul unor zgomote 
.......... 85. Unele zgomote par sa ii fie dezagreabile 
.......... 86. Nu clipeste la lumina puternica 
.......... 87. Are tenul mai inchis sau mai deschis decât cel al altor membrii ai familiei 
.......... 88. Prefera net obiectele fara viata 
.......... 89. Evita alte persoane 
.......... 90. Insista sa pastreze cu el un obiect precis 
.......... 91. Pare in permanenta speriat sau foarte anxios 
.......... 92. Plânsul sau este inconsolabil 
.......... 93. Remarca schimbarile sau imperfectiunile si incearca sa le corecteze 
.......... 94. Este ingrijit, are mare grija de aspectul sau fizic. Evita lucrurile murdare 
.......... 95. Colectioneaza unele obiecte (mici jucarii, obiecte, bucatele de hârtie) 
.......... 96. Repeta dupa un timp, frânturi de fraze pe care le-a auzit 
.......... 97. Repeta dupa un timp, fraze intregi pe care le-a auzit 
..........  98.  Repeta  intrebari  sau  conversatiile  pe  care  le-a  auzit,  la  infinit,  fara  vreo modificare 
.......... 99. Se fixeaza pe anumite idei, se agata de unele obiecte 
.......... 100. Exploreaza tactil suprafetele