Transfuziile de sange cordonal, o speranta pentru copiii cu autism

Plecând de la ideea că sângele ombilical are un potenţial uriaş de utilizare în medicina regenerativă, grupul Cord Blood Center a iniţiat un nou program de studii clinice în acest domeniu. 70 de copii care suferă de paralizie cerebrală spastică şi 50 de copii cu autism vor putea beneficia gratuit de transfuzarea sângelui ombilical recoltat la naştere.

Medicii implicaţi în acest studio se aşteaptă la o îmbunătăţire a vieţii acestor micuţi pacienţi: progrese cognitive, îmbunătăţirea atenţiei, o mai bună comunicare cu cei din jur.

În afara Statelor Unite ale Americii , aceste studii sunt destul de rare. Conf. Dr. Anca Coliţă, investigator principal în ambele studii: “Paralizia cerebrală şi autismul sunt condiţii neurologice care deteriorează funcţionalitatea şi calitatea vieţii acestor copii”.

Prin urmare, orice îmbunătăţire va avea un impact important asupra copiilor şi vieţii lor. “Siguranţa administrării unităţilor proprii de sânge ombilical a fost confirmată, iar primele date preliminare au evidenţiat progrese cognitive şi îmbunătăţirea atenţiei copiilor “, a declarat Dr. Zohdy Hamid, fondatorul grupului.

În studiul destinat copiilor cu autism vor fi înrolaţi 50 de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani. “Participanţii înscrişi vor primi o singură transfuzie cu propriul sânge ombilical, recoltat la naştere şi stocat prin îngheţare în laboratoarele Cord Blood Center. Transfuzia copilului cu propriul sânge ombilical poate oferi neuroprotecţie şi neuroregenerare, precum şi reducerea inflamaţiei asociate acestei tulburări”, a declarat Prof. Dr. Iuliana Dobrescu, coordinator naţional pentru acest studio şi şefa clinicii de psihiatrie a copilului şi adolescentului de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia.

sursa:  http://cronicaromana.net/; http://www.cursuriautism.ro/transfuziile-de-sange-cordonal-o-speranta-pentru-copiii-cu-autism.php

Sarcina si paracetamolul: riscul de autism al copilului

Desi era considerat pana nu demult ca fiind un medicament sigur in timpul sarcinii - un studiu efectuat in Norvegia concluzioneaza ca femeile care folosesc des Paracetamol (sau alte medicamente care contin Acetaminofen) au un risc mare de a naste copii cu autism.

Sarcina si Paracetamolul (acetaminofen)

In jur de 65% dintre femeile insarcinate recurg la un moment dat - pe parcursul sarcinii -  la folosirea  Paracetamolului (acetaminofen) si pana nu demult acest medicament era considerat ca fiind un medicament lipsit de risc pentru sarcina. Nota: substanta activa este acetaminofen - si se gaseste in compozitia Paracetamolului.

Legatura intre Paracetamol si autism

Un nou studiu insa efectuat in Norvegia stabileste o legatura intre consumul de acetamonifen pe parcursul sarcinii si autismul copilului.  

In plus, studiul conclude ca femeile care au luat acest medicament in timpul saricnii- pentru tratarea durerilor de cap, sau episoade de febra - au sanse mari sa dea nastere unui copil cu probleme de comportament, probleme de intarziere a vorbirii, probleme de comunicare.Durerile de cap in timpul sarcinii de citit: Durerile de cap in timpul sarciniiStudiul, a fost efectuat pe un grup de peste 48,000 de copii ai caror mamici au luat parte la un studiu in care li s-a monitorizat consumul de medicamente in timpul sarcinii. Monitorizarea s-a facut si mai departe, dupa nastere, pana la implinirea varstei de 3 ani ai copiilor. Studiul s-a aplecat cu atentie asupra dezvoltarii acestor copii - din punct de vedere al cresterii, dezvoltarii motorice si dezvoltarii cognitive.

Copii cu intarzieri de dezvoltare motorica si emotionala

Astfel s-a descoperit ca aproximativ 14% femei au folosit paracetamol sau medicamente cu continut de acetaminofen in timpul sarcinii. Iar copiii nascuti ai acestor mamici au avut o tendinta de a avea probleme de dezvoltare cat si de comportament - comparati cu copilasii nascuti ai femeilor care nu au folosit Paracetamol decat ocazional sau deloc(sau Tylenol).

In Statele Unite, acest studiu nu a trecut neobservat si compania Johnson & Johnson, care este proprietara brandului Tylenol (care contine acetaminofem, acelasi medicament din compositia paracetamolului) a negat cu vehementa rezultatele acestui studiu independent. Nu e de mirare. Dar studiul care a fost publicat in respectatul International Journal of Epidemiology - sugereaza exact inversul.

Concluziile sunt clare: Intarzierile de dezvoltare ale copiilor si simptomele asociate cu Acetaminofenul sunt de fapt semne de autism.

Femeile insarcinate trebuie sa evite folosirea paracetamolului

Comentand studiul, Dr. Ann Z. Bauer - de la niversity of Massachusetts Lowell School of Health and Environment, SUA - sustine foarte clar ca femeile insarcinate ar trebui sa evite folosirea acetaminofenului (Tylenol, Paracetamol) si sa foloseasca mai degraba alte variante de medicatie - pentru a evita orice risc asociat cu autismul copilului.

Alt studiu, a descoperit ca Paracetamolul (Acetaminofen) cpnsuma rezervele corpului uman de Glutathione , un antioxidant foarte important al corpului - care apara corpul de radicali liberi responsabili pentru oxidarile de la nivelul celular si in continuare de inflamarare creierului sau alte organe esentiale.

Paracetamolul, foarte toxic pentru ficat

Pentru ca este extrem de toxic pentru ficat, Paracetamolul (acetaminofenul) determina coprpul sa produca largi cantitati de glutathione pentru a incerca diminuarea toxicitatii sale - fapt care conduce corpul uman sa dezvilte simptome de autism.

Multi copiii cu autism - au probleme cu producerea glutathionului  si din acest motiv nu pot activa o serie de neurotransmiteri din creier. - sunt de parere unii medici. De aceea acetaminophenul (Tylenol sau Paracetamol) ar putea sa participe la declasarea autismului la copiii care sunt genetic susceptibili.

Acetaminofenul are multe variante in afara de Paracetamol

Atentie Acetaminofen se afla in compozitia a multor medicamente - trebuie sa cititi intotdeauna ce contin medicamentele. Iata o serie  de medicamente care contin acetaminifem  (deci din aceeasi categorie cu paracetamolul)

• Actifed®
• Alka-Seltzer Plus Liquid Gels®
• Anacin®
• Cepacol®
• Contac®
• Coricidin®
• Dayquil®
• Dimetapp®
• Dristan®
• Excedrin®
• Feverall®
• Formula 44®
• Goody’s® Powders
• Liquiprin®
• Midol®
• Nyquil®
• Panadol®
• Robitussin®
• Saint Joseph® Aspirin-Free
• Singlet®
• Sinutab®
• Sudafed®
• Theraflu®
• Triaminic®
• TYLENOL® Brand Products
• Vanquish®
• Vicks®
• Zicam®Butalbital
• Endocet®
• Fioricet®
• Hycotab
• Hydrocet®
• Hydrocodone Bitartrate
• Lortab®
• Oxycodone
• Percocet®
• Phenaphen®
• Sedapap®
• Tapanol®
• Tramadol
• Tylenol® with Codeine
• Tylox®
• Ultracet®
• Vicodin®

sursa:  http://www.desprecopii.com/; http://www.cursuriautism.ro/sarcina-si-paracetamolul-riscul-de-autism-al-copilului.php

Celulele stem i-ar putea ajuta pe copiii cu autism

Liderul european în procesarea de sânge placentar a iniţiat primul trial clinic din România menit să evalueze utilizarea terapeutică a celulelor stem în cazul copiilor cu autism.

Într-o scrisoare trimisă părinţilor, Cord Blood Center anunţă că, în decembrie 2014, au fost începute formalitățile necesare inițierii trialului clinic, urmând ca după obținerea aprobării studiului, în intervalul de câteva luni prevăzut de legislația în domeniu, primii copii diagnosticați cu autism să poată fi incluși și tratați în cadrul acestuia. “Copiilor înrolați în studiu li se va transfuza unitatea proprie de sânge ombilical, urmând să fie monitorizați din punct de vedere evolutiv la intervale regulate de timp. Dorim să îi invităm pe părinții care sunt interesați de a participa în trialul clinic având copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, să ne contacteze pentru a fi luați în evidență, într-o primă etapă în 2015 (…) În Europa, studiul clinic pentru tratamentul autismului cu celule stem din sângele ombilical este unicul pregătit în colaborare cu spitale de înaltă calificare“, se arată în scrisoare.

Cronologic, acesta este cel de-al doilea trial clinic desfăşurat de companie în România. Primul, început în urmă cu un an şi derulat în ţara noastră şi în Slovacia, are rolul de a evalua utilizarea terapeutică a sângelui ombilical autolog la copiii cu paralizie cerebrală. “10 copii au fost incluși în trialul clinic și au beneficiat de acest tratament, încă 2 copii cu paralizie cerebrală urmând să fie înrolați la începutul acestui an. Siguranța administrării unităților proprii de sânge ombilical, a fost confirmată în aceste cazuri, iar primele date preliminare evidențiind progrese cognitive și de îmbunătățire a atenției copiilor. Acestea sunt argumente importante în determinarea noastră de a continua extinderea aplicațiilor clinice ale unităților de sânge ombilical conform celor mai recente tendințe din practica medicală mondială”, se mai arată în scrisoare.

sursa: http://revistadealba.ro/; http://www.cursuriautism.ro/celulele-stem-i-ar-putea-ajuta-pe-copiii-cu-autism.php

De ce se nasc copii cu autism? Cum pot mamele sa controleze problema?

Desi nu se cunosc cu exactitate motivele pentru care unii copii se nasc cu autism, iar numarul baietilor afectati de aceasta afectiune este mult mai mare comparativ cu al fetelor, specialistii recomanda parintilor sa nu se grabeasca cu conceperea unui bebelus imediat dupa nasterea primului copil.

Conform savantilor americani, intre frati trebuie sa existe o diferenta de minim doi ani, timp in care corpul mamei se reface complet dupa sarcina.

Dupa ultimele cercetari, mamele care raman insarcinate in decurs de un an de la ultima nastere risca sa aiba un copil autist. Copiii in cauza prezinta o tripla predispozitie la autism fata de cei nascuti de 2-4 ani distanta dupa fratii lor.

Aceasta concluzie s-a tras dupa ce oamenii de stiinta au realizat un studiu pe circa 600000 de familii. In plus, copiii predispusi la autism se nasc adesea prematur, au o greutate mai mica, iar creierul lor, dar si alte organe vitale pot fi incomplet dezvoltate.

Prin urmare, daca iti doresti sa devii mama, tine cont ca mai intai corpul tau are nevoie de timp pentru a-si reveni dupa sarcina inainte de a concepe un alt copil.

Asteptand 2-3 ani pentru a concepe un alt copil, riscul de a naste un bebelus cu autism se diminueaza simtitor.

sursa: http://www.aflacum.ro/; http://www.cursuriautism.ro/de-ce-se-nasc-copii-cu-autism-cum-pot-mamele-sa-controleze-problema.php

Chestionarul de diagnostic E2 Rimland

Prima  versiune  a  acestui  chestionar  dateaza  din  1964  si  consta  dintr-o  serie  de  76 intrebari  cu  raspunsuri  la  alegere,  raspunsuri  date  de catre parinti  sau  de  persoane  care  ii ingrijesc  pe  copii.  In  urma  unor  studii  de  validare,  s-a  ajuns  la  forma  E2  care  se  refera  in principal  la antecedentele  si  anomaliile  in  dezvoltare,  survenite  inainte  de  6  ani.  Aceasta forma cuprinde 79 intrebari. A fost conceputa o grila pe care se noteaza aparitia punctelor pozitive  corespunzatoare  semnelor  caracteristice  autismului  si  a  celor  negative corespunzatoare raspunsurilor care denota o patologie non-autistica. 

Scorul  final  este  obtinut  prin  suma  algebrica  a  scorurilor  partiale.  Dupa  opinia  lui Rimland  scorurile  mai  mari  de  20  sunt  argumente  in favoarea  includerii  copiilor  in categoria celor ce prezinta tulburare autista clasica, tip Kanner. 

Adaptarea franceza a chestionarului E2 are in vedere reformularea unor itemi (Larmande-Varlet,  1979),  cuprinde  79  intrebari,  dintre  care  49  vizeaza sindromul  comportamental (motricitate  spontana,  imitatia,  tulburarile  perceptive,  izolare  afectiva)  si  17  vizeaza limbajul. 

Acest  chestionar  permite  culegerea  a  numeroase  informatii  asupra  comportamentului copilului,  informatii  ce  vor  fi  utile  pentru  precizarea originii, a  conditiilor  de  aparitie  si pentru natura tulburarilor observate. In cazul in care raspunsul la anumite intrebari este dificil, se poate da si un raspuns intr-o alta  maniera;  se  incercuieste  numarul  intrebarii  si  se  trece  la  rubrica  din  ultima  pagina  a chestionarului „Comentarii personale”. Intrebarile care sunt considerate de mare importanta sunt precedate de un semn (*). 

1.* Vârsta actuala a copilului: 

1. Mai putin de 3 ani 
2. Intre 3-4 ani 
3. Intre 4-5 ani 
4. Intre 5-6 ani 
5. Mai mult de 6 ani (vârsta: .......... ani) 

2.* Indicati sexul copilului: 

1. Baiat 
2. Fata 

3.* Locul ocupat intre frati si numarul de copii: 

1. Este copil unic 
2. Este primul din ........ copii 
3. Este ultimul din 2 copii 
4. Intermediar: ......... copii mai mari si ........... copii mai mici 
5. Este un copil adoptat ............. sau nu exista elemente 

IN TIMPUL PRIMILOR DOI ANI DE VIATA 

4.* Sarcina si nasterea au fost normale? 

1. Sarcina si nastere normala 
2. Dificultati in timpul sarcinii si nasterii 
3. Sarcina dificila, nastere normala 
4. Sarcina normala, nastere dificila 
5. Nu stiu 

5.* Nasterea a fost cumva prematura? 

1. Da. Durata sarcinii ........ luni, greutate la nastere ............. kg 
2. Nu. Greutate la nastere ....... kg 
3. Nu stiu 

6. A primit oxigen in prima saptamâna?  

1. Da 
2. Nu 
3. Nu stiu 

7. Aspectul copilului in primele saptamâni de dupa nastere: 

1. Palid, aspect fragil 
2. Viguros si sanatos 
3. Aspect normal .......... Nu stiu ......... Altele .......... 

8.  Conditii  neobisnuite  la  nastere  si  in  timpul  primei  perioade:  (nu  se  raspunde  decât  la  o intrebare) 

1. Conditii anormale. Se specifica: Cecitate ..........  Paralizie ..........  Traumatisme .......... Convulsie .......... Hipoxie ..........  Febra mare ..........  Icter ..........  Altele .......... 
2. Gemeni (adevarat ........... fals ...........) 
3. Raspuns afirmativ la intrebarile 1, 2 simultan 
4. Conditii normale sau nu stiu 

9. Sanatatea copilului in primele luni: 

1. Sanatate excelenta, fara probleme 
2. Respiratie (infectii frecvente .........., altele ..............) 
3. Piele (eruptii ............, alergii ..............., altele ...................) 
4. Alimentatie (dificultati de supt ............., colici ................, voma ............, altele ...........) 
5. Tulburari intestinale (diaree .............., constipatie ................, altele ...........) 

10. Copilului i s-a facut o electroencefalograma (EEG)? 

1. Da, traseu normal 
2. Da traseu la limita normalului  
3. Da traseu anormal 
4. Nu, nu stiu sau nu cunosc rezultatul 

11.  In  timpul  primului  an,  copilul  reactiona  la  lumina  puternica?  La  culori  vii?  La  sunete neobisnuite? 

1. Reactie puternica (placere ..........., neplacere .................) 
2. Reactie foarte slaba 
3. Reactie normala ..........., sau nu stiu 

12. Copilul s-a comportat normal inaintea aparitiei tulburarilor comportamentale? 

1. Comportamentul nu a fost niciodata normal 
2. Comportament normal in primele 6 luni 
3. Comportament normal in primul an 
4. Comportament normal in primele 18  luni 
5. Comportament normal in primii 2 ani 
6. Comportament normal in primii 3 ani 
7. Comportament normal pâna la 4-5 ani 

13. De la 4 la 8 luni copilul intindea bratele catre mama sau isi manifesta dorinta de a fi luat in brate când mama se apleca spre el? 

1. Da, se pare ca da 
2. 2)  Nu, nu cred 
3. 3)  Nu, sigur nu 
4. 4)  Nu stiu 

14. Când era bebelus se legana in patut? 

1. Da, foarte des 
2. Da, uneori 
3. Nu sau foarte putin 
4. Nu stiu 

15. La ce vârsta a invatat sa mearga singur? 

1. Intre 8 si 12 luni 
2. Intre 12  si 15 luni 
3. Intre 16  si 18 luni 
4. Intre 19  si 24 luni 
5. Intre 24  si 36 luni 
6. La 3 ani sau mai târziu ................., nu merge singur ............. 

16. Cum descrieti trecerea de la mersul de-a busilea la mersul biped? 

1. Trecere normala 
2. S-a târât putin si apoi a mers 
3. S-a târât foarte putin si apoi a mers brusc 
4. S-a târât mult timp apoi a mers brusc 
5. S-a târât mult timp, mergând progresiv 
6. Alte raspunsuri sau nu stiu 

17.* Din primul an parea deosebit de inteligent? 

1. Parea mai inteligent decât media 
2. Inteligenta media 
3. Copilul parea putin lent 

18.* In primii 2 ani ii placea sa i se vorbeasca? 

1. Ii placea sa fie ridicat si purtat 
2. Ramânea inert si pasiv când era ridicat 
3. Nu putea fi ridicat decât in momentul si in modul in care ii placea 
4. Rigid si dificil la ridicat 
5. Nu stiu 

 COPILUL ARE 2 SAU 3 ANI 

19.* Copilul a imitat alte persoane? 

1. Da, facea „tai-tai” cu mâna 
2. Se juca de-a marionetele, batea din palme 
3. Da, alte exemple ......................................... 
4. Nu sau nu stiu 

20.* A dat dovada de o buna memorie? 

1. Memorie remarcabila pentru cuvintele unor cântece, poezii, publicitate la TV 
2. Memorie muzicala 
3. Memoria numelor, locurilor, traseelor 
4. Nu a dat dovada de o memorie speciala 
5. Memorie destul de precara 
6. Raspuns afirmativ la 1 si 3 
7. Raspuns afirmativ la 2 si 3 

21.* V-ati pus problema unei eventuale surditati a copilului? 

1. Da 
2. Nu 

22.* Copilul pare surd la anumite sunete si la altele nu? 

1. Pare surd la sunete puternice si nu la sunete slabe 
2. Nu, nu am remarcat asta 

23.* Isi tine mâinile in pozitie bizara? 

1. Da, uneori sau deseori 
2. Nu 

24.* Se concentreaza timp indelungat in activitati ritmice sau de balansare? 

1. Da, acest lucru este caracteristic 
2. Rareori 
3. Nu 

25.* Creeaza impresia inexistentei altor persoanein jur sau a transparentei acestora? 

1. Da, deseori 
2. Da, asa cred 
3. Nu 

26.* Manifesta dorinte imperioase de a mânca sau de a suge unele lucruri? 

1. Da, pentru sare si pentru tot ce e sarat 
2. Da, suge deseori obiecte metalice 
3. Da, altele: ................... 
4. Nu, nu stiu sigur 

27.* Are tabieturi alimentare bizare: refuza sa bea in recipiente transparente, nu manânca decât alimente calde sau reci, unul sau doua tipuri de alimente? 

1. Da, sigur 
2. Nu, sau nu in maniera exagerata 
3. Nu stiu 

28.*  Ati  descrie  copilul  ca  fiind  „inchistat  in  propria  cochilie”  sau  pierdut,  dus  pe  gânduri, ajungându-se greu la el? 

1. Da, exact 
2. Deseori se comporta asa 
3. Nu, nu este o descriere exacta 

29. Copilul este tandru? 

1. Se agata de adulti 
2. Mai tandru decât media; ii place sa fie ridicat 
3. Nu, este mai degraba rigid si dificil de purtat 
4. Nu stiu 

INTRE 3 SI 5 ANI 

30. Se loveste la cap in mod voluntar? 

1. Niciodata sau foarte rar 
2. Da, lovindu-se cu palmele 
3. Da, lovindu-se de picioarele sau de capul cuiva 
4. Da, de pereti, podea, mobile 

31. Este bine coordonat fizic? (când merge, fuge, se leagana, se catara) 

1. Mai gratios decât media 
2. Coordonare normala 
3. Coordonare inferioara mediei sau slaba 

32. Se invârte in jurul propriei axe? 

1. Da, deseori 
2. Da, uneori 
3. Da, daca se initiaza miscarea 
4. Nu, nu manifesta tendinta de a se invârti 

33.  Este  indemânatic  in  executarea  de  gesturi  minutioase  cu  degetele,  la  jocul  cu  obiecte mici? 

1. Exceptional de indemânatic 
2. Indemânare normala pentru vârsta lui 
3. Usor neindemânatic sau foarte neindemânatic 
4. Nu stiu 

34. Ii place sa invârta obiecte ca, de exemplu, capace, monezi? 

1. Da, deseori si timp indelungat 
2. Foarte rar sau niciodata 

35. Da dovada de capacitati exceptionale pentru una din activitatile urmatoare: 

1. Rezolvarea unor jocuri tip puzzle sau jocuri de rabdare 
2. Efectuarea unor exercitii cu calcule 
3. Numirea zilei corespunzatoare unei anume date 
4. Cânta corect (ureche muzicala deosebita) 
5. Aruncarea si/sau prinderea unei mingi 
6. Alte activitati 
7. Nu prezinta capacitati deosebite sau nu stiu 

36. Sare in sus când e bucuros? 

1. Da, este foarte caracteristic 
2. Nu sau foarte rar 

37. Ar  anjeaza obiecte pe rânduri regulate insintând sa nu fie deranjate? 

1. Nu 
2. Da 
3. Nu sunt sigur 

38. Refuza sa se serveasca de mâini pentru o lunga perioada de timp? 

1. Da 
2. Nu 

39. A existat o perioada, inainte de 5 ani, in care insista sa asculte discuri? 

1. Da, insista pentru anumite discuri 
2. Da, pentru orice disc 
3. Ii placea sa asculte, fara preferinte 
4. Nu manifesta vreun interespentru discuri 

40. Ce interes manifesta pentru mecanisme, aparate menajere? 

1. Putin sau nici un interes 
2. Interes mediu 
3. Este fascinat de unele mecanisme si/sau aparate 

41.* Care sunt reactiile când este intrerupt din preocuparile sale? 

1. Este rareori sau niciodata tulburat 
2. Este uneori usor tulburat 
3. Este efectiv foarte contrariat 

42.* Accepta cu usurinta sa poarte haine sau pantofi noi? 

1. Refuza in general orice schimbare 
2. Nu pare sa-l deranjeze sau ii face chiar placere 

43.* Este contrariat când constata ca anumite lucruri nu sunt „ca de obicei”? 

1. Nu, in mod special 
2. Da, acest lucru il perturba foarte mult 
3. Nu sunt sigur 

44.*  Recurge  la  „ritualuri”  complicate  si  se  arata  nemultumit  când  acestea  nu  sunt observate? 

1. Da, bineinteles 
2. Nu sunt sigur 
3. Nu 

45.* Este contrariat când unele lucruri cu care este obisnuit sunt schimbate sau deplasate? 

1. Nu 
2. Da, sigur 
3. Partial adevarat 

46.* Are tendinta de a distruge obiecte? 

1. Da, este o mare problema 
2. Nu in mod deliberat sau nu este distructiv 
3. Nu are in mod special aceasta tendinta 

47.* Este un copil maleabil, docil? 

1. Da 
2. Reactii in aparenta normale 
3. Nu sunt sigur 

48.* Ce descriere, sau ce combinatie de doua descrieri ar caracteriza cel mai bine copilul? 

1. Hiperactiv, in continua miscare, trece repede de la un lucru la altul 
2. Se uita la televizor calm, timp indelungat 
3. Sta asezat mult timp, cu privirea pierduta, jucându-se la infinit cu obiecte fara scop 
4. Combinatie intre 1 si 2 
5. Combinatie intre 2 si 3 
6. Combinatie intre 1 si 3 

49.* Isi exprima nevoia de afectiune? 

1. Da, mai mult decât normal 
2. Da, in mod normal 
3. Indiferent la manifestarile de afectiune. E mai fericit când e lasat in pace 

50.* Este sensibil si/sau afectuos? 

1. Este sensibil la critici si afectuos 
2. Este sensibil la critici si nu este afectuos 
3. Este insensibil la critici si afectuos 
4. Este insensibil la critici si nu este afectuos 

51.*  Este  posibila  atragerea  atentiei  sale  asupra  unui  obiect  mai  indepartat  sau  printr-un geam? 

1. Da, fara probleme 
2. Vede rareori lucrurile indepartate 
3. Nu examineaza obiectele decât cu degetele sau cu gura 

52.* Este considerat ca atragator si frumos? 

1. Da, este considerat deosebit de frumos 
2. Este normal de frumos 
3. Nu este considerat frumos 

53. Isi schimba directia privirii când i se vorbeste? 

1. Niciodata sau rareori 
2. Numai cu parintii 
3. Da, in mod normal 

54. I se intâmpla sa se serveasca de mâna adultului pentru a face ceva? (pentru a deschide usa) 

1. Da, este foarte caracteristic 
2. Da, poate sau da, dar rareori 
3. Niciodata 

55. Care descriere ii corespunde cel mai bine copilului? 

1. Tulburat, perplex, ingrijorat, preocupat de el insusi, sensibil 
2. Rece, independent, putin sensibil, indepartat 

56. Este temator in mod nejustificat? 

1. Da, fata de straini 
2. Da, fata de unele animale, persoane, zgomote sau obiecte 
3. Da, la 1 si 2 deodata 
4. Nu, temerile sale sunt normale 
5. Nu, pare curajos si lipsit de temeri 
6. Nu, ignora obiectele infricosatoare, nu le acorda atentie 

57. I se intâmpla deseori sa cada, sa se raneasca? (fugind, catarându-se) 

1. Are tendinta de a cadea si a se rani 
2. Nu mai des decât alti copii 
3. Nu se expune la situatii in care ar putea cadea 
4. Desi se catara, fuge, nu cade niciodata 

58. Creeaza probleme din cauza agresivitatii sale cu el insusi si cu altii? 

1. Da, doar cu el insusi 
2. Da, doar cu altii 
3. Da, atât cu el cât si cu altii 

59. La ce vârsta a pronuntat primele cuvinte? (chiar daca apoi a incetat sa vorbeasca) 

1. Nu a folosit cuvinte niciodata 
2. Intre 8 si 12 luni 
3. Intre 13 si 15 luni 
4. Intre 16 si 24 luni 
5. Intre 2 si 3 ani 
6. Intre 3 si 4 ani 
7. Dupa 4 ani 
8. Nu stiu 

Se  vor  completa  primele  cuvinte  ale  copilului  .......................................................................................................................... 

60. Dupa ce a inceput sa vorbeasca, a ramas tacut o saptamâna sau mai mult? 

1. Da,  iar  apoi  a  vorbit  din  nou.  S-a  oprit,  la  ce  vârsta?  ....................  timp  de  ................................... 
2. S-a oprit la .......................... si nu a mai vorbit 
3. Nu, a continuat sa vorbeasca sau nu a inceput deloc 

61. Dupa ce a inceput sa vorbeasca, a vorbit in soapta o saptamâna sau mai mult? 

1. Da,  dar  a  vorbit  din  nou  normal  (s-a  oprit  la  ..................,  a    vorbit  in  soapta .....................) 
2. Da, si continua si acum sa vorbeasca in soapta (a incetat sa vorbeasca la ..............) 
3. Acum nu mai vorbeste nici in soapta (la ce vârsta s-a oprit ...........................) 
4. Nu, a vorbit intotdeauna normal sau nu a vorbit deloc 

62. In ce mod pronunta primele cuvinte când a inceput sa vorbeasca? Cum pronunta cuvintele dificile intre 3 si 5 ani? 

1. Limbajul sau este prea limitat pentru a raspunde 
2. Normal sau mai putin bine la inceput si destul de greu intre 3 si 5 ani 
3. Normal sau destul de greu la inceput si foarte bine intre 3 si 5 ani 
4. Foarte bine la inceput apoi normal sau destul de greu intre 3 si 5 ani 
5. Deosebit de bine la inceput si intre 3 si 5 ani 

63.*  Aptitudinea  sa  de  comunicare  (raspuns  la  o  intrebare,  istorisirea  unei  povesti)  este proportionala cu numarul de cuvinte cunoscute? 

1. Poate arata cu degetul multe obiecte care sunt numite, dar nu poate sa vorbeasca 
2. Poate numi corect multe obiecte, dar nu poate comunica 
3. Aptitudinea  sa  de  comunicare  este  buna  si  proportionala  cu  numarul  de  cuvinte cunoscute 
4. Nu utilizeaza nici un cuvânt si nu intelege când i se vorbeste 

64.* Când a pronuntat primele fraze, a surprins folosind cuvinte neutilizate pâna atunci? 

1. Da, (exemple .....................................................) 
2. Nu 
3. Nu am remarcat nimic 
4. Limbajul sau nu este destul de bogat pentru a putea raspunde 

65.* Cum vorbea despre el când a inceput sa foloseasca propozitii? 

1. „cazut” sau „ bebe cazut” sau „baiat cazut” 
2. „eu cazut” sau „am cazut” 
3. „el sau ea a cazut” 
4. „tu ai cazut” 
5. Combinatii de raspunsuri 1, 2 si/sau 3 
6. Combinatii de raspunsuri 1 si 4 
7. Copilul nu vorbeste sau prea putin pentru a da un raspuns 

66.* Repeta ca un papagal cuvinte sau fraze pe care le-a auzit? (fara prea mare legatura cu contextul) 

1. Repeta normal cuvinte si fraze 
2. Repeta cuvinte, fraze ca un papagal 
3. Nu am remarcat nimic 
4. Nu, nu face asta 
5. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 

67.* Copilul este capabil sa raspunda la o intrebare simpla ca: „Cum te cheama?” sau „De ce te-a certat mama?” 

1. Da, poate raspunde in mod convenabil la o intrebare simpla 
2. Nu, vorbeste dar nu e capabil sa raspunda 
3. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 

68.* Este capabil sa inteleaga? (este capabil sa raspunda sau sa faca ce i se cere?) 

1. Da, intelege foarte bine 
2. Da, intelege destul de bine 
3. Intelege putin, dar trebuie sa i se repete de mai multe ori 
4. Intelege foarte putin sau deloc 

69.* Daca vorbeste, intelege oare ceea ce spune? 

1. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 
2. Nu, se multumeste sa repete ce a auzit fara sa inteleaga prea mult 
3. Repeta dar sa si vorbeasca, nu pare insa sa inteleaga prea bine ce vorbeste 
4. Vorbeste si intelege ceea ce spune 

70.* A folosit cuvântul „da”? 

1. Da, destul de des si in context 
2. I s-a intâmplat dar rareori 
3. Face propozitii fara a folosi cuvântul „da” 
4. A folosit alte cuvinte sau grupuri de cuvinte pentru a spune „da” dar nu „da” 
5. Nu vorbeste sau prea putin pentru a se putea raspunde 

71.* Pentru a raspunde afirmativ la o intrebare, repeta intrebarea? 

1. Da, acest lucru este caracteristic, nu spune „da” in mod direct 
2. Raspunde „da”, „de acord” sau ceva echivalent 
3. Nu am remarcat 
4. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 

72. V-a cerut ceva utilizând aceeasi formula pe care ati utilizat-o pentru a-i propune? 

1. Da, bineinteles (spune „tu” in loc de „eu”) 
2. Nu, cere in alt mod 
3. Nu am remarcat acest lucru 
4. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 

73. A folosit cuvântul „eu”? 

1. Da, destul de des si in mod adecvat 
2. Rareori, dar in mod adecvat 
3. A folosit propozitii, dar nu cuvântul „eu” 
4. A folosit unele cuvinte sau grupuri de cuvinte, dar nu „eu” 
5. A folosit „eu” in loc de „tu” 
6. Nu vorbeste destul pentru a se putea raspunde 

74. Cum spune „nu” sau cum refuza? 

1. Spune pur si simplu „nu” 
2. El va ignora 
3. Mormaie „nu vreau” sau „fara .........” sau de exemplu „lapte nu-nu” 
4. Utilizeaza o propozitie care nu are sens decât pentru el 
5. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 

75. A folosit un cuvânt sau o idee pentru a exprima o alta pentru un timp indelungat? 

1. Da, bineinteles 
2. Nu 
3. Nu sunt sigur 
4. Vorbeste prea putin pentru a se putea raspunde 

76.  Tinând  cont  de  ceea  ce  stiti  pâna  acum,  la  ce  vârsta  ati  remarcat  pentru  prima  data comportamentul anormal al copilului? 

  In coloana A: se bifeaza vârsta la care ati inceput sa banuiti 

  In coloana B: se bifeaza vârsta la care ati constatat efectiv 

                                               A                        B 

1. In primele 3 luni        .....................    .................... 
2. Intre 4 si 6 luni          .....................    .................... 
3. Intre 7 si 12 luni         ....................    .................... 
4. Intre 13 si 24 luni       ....................     .................... 
5. Intre 2 si 3 ani           ....................     .................... 
6. Intre 3 si 4 ani           ....................     .................... 
7. Dupa 4 ani                 ....................     .................... 

77 si 78. Se inscriu in coloanele urmatoare nivelul studiilor parintilor: 

                                                                     Tatal (77)             Mama (78) 

1. Scoala primara                                 ...........................  ........................ 
2. Studii medii. Bacalaureat                   ...........................  ........................ 
3. Studii tehnice                                    ...........................  ........................ 
4. Certificate universitare                       ...........................  ........................ 
5. Diploma universitara                          ...........................  ........................ 
6. Teza sau lucrare de cercetare             ............................ ........................ 
7. Doctorat                                           ............................ ........................ 

79. Indicati masura in care in familie au existat persoane cu probleme psihologice necesitând un tratament indelungat si/sau internare in clinica. 

1. Nu 
2. Daca da, precizati dedesupt: 

Gradul de rudenie               Motivul 

.................................................................... 

.................................................................... 

..................................................................... 

..................................................................... 

...................................................................... 

....................................................................... 

Intrebari aditionale la chestionarul E2 

Pentru a raspunde la urmatoarele intrebari, se noteaza in locurile marcate cu (.....): 

• Cifra 1 pentru „foarte adevarat” 
• Cifra 2 pentru „adevarat” 
• Cifra 3 pentru „fals” 

 INAINTE DE 2 ANI 

.......... 80. Copilul devenea rigid si isi dadea capul pe spate când era ridicat in brate 

.......... 81. Se zbatea când era luat in brate 

ACTUALMENTE 

.......... 82. Copilul este extrem de lacom pentru unele alimente 

.......... 83. Manânca deseori cantitati anormal de mari 

.......... 84. Isi astupa urechile cu mâinile la auzul unor zgomote 

.......... 85. Unele zgomote par sa ii fie dezagreabile 

.......... 86. Nu clipeste la lumina puternica 

.......... 87. Are tenul mai inchis sau mai deschis decât cel al altor membrii ai familiei 

.......... 88. Prefera net obiectele fara viata 

.......... 89. Evita alte persoane 

.......... 90. Insista sa pastreze cu el un obiect precis 

.......... 91. Pare in permanenta speriat sau foarte anxios 

.......... 92. Plânsul sau este inconsolabil 

.......... 93. Remarca schimbarile sau imperfectiunile si incearca sa le corecteze 

.......... 94. Este ingrijit, are mare grija de aspectul sau fizic. Evita lucrurile murdare 

.......... 95. Colectioneaza unele obiecte (mici jucarii, obiecte, bucatele de hârtie) 

.......... 96. Repeta dupa un timp, frânturi de fraze pe care le-a auzit 

.......... 97. Repeta dupa un timp, fraze intregi pe care le-a auzit 

..........  98.  Repeta  intrebari  sau  conversatiile  pe  care  le-a  auzit,  la  infinit,  fara  vreo modificare 

.......... 99. Se fixeaza pe anumite idei, se agata de unele obiecte 

.......... 100. Exploreaza tactil suprafetele 

sursa: scribd.com; http://www.cursuriautism.ro/chestionarul-de-diagnostic-e2-rimland.php

De ce omoram copiii cu sindrom Down?

Un nou document semnat de Mark Bradford, preşedintele Fundaţiei Jérôme Lejeune din Statele Unite, una din cele mai mari organisme din lume care ajută copiii cu sindrom Down şi familiile lor, explică cum copiii cu sindrom Down sunt exterminaţi şi ce politici ar putea ajuta la încetarea acestor forme inumane de violenţă şi discriminare.

Vă prezentăm un extras din acest document.

“În Statele Unite, aproximativ 6.000 de copii sunt născuţi în fiecare an cu sindrom Down (incidenţa la naştere este de 1 la 700).

Sindromul Down este cea mai comună cauza genetică a dizabilităţii intelectuale. În Statele Unite numărul persoanelor cu sindrom Down este cuprins între 250.000 şi 400.000, iar în lumea întreagă este de 6 milioane.

Sindromul Down este o condiţie medicală genetică foarte complexă ; fiind, de asemenea, un fenomen sociologic foarte complex care este emblematic prin întrebările pe care le ridică despre calitatea vieţii, avortul selectiv, precum şi extinderea şi legitimitatea cercetării privind tratamentului medicamentos pentru creşterea cunoaşterii despre această dizabilitate intelectuală. Emblematic, deoarece sindromul Down  oferă o primă dovadă asupra modului în care societatea răspunde la diferenţă şi dizabilitate, prin oferirea de modalităţi cât mai sofisticate pentru ecografii prenatale, într-o cultură pro-avort.

Cel mai recent studiu privind rata avorturilor efectuate după ce sindromul Down a fost diagnosticat prenatal arată că intervalul ratelor de avort e cuprins între 61% şi 93% în Statele Unite (depinde de câţiva factori cum ar fi stadiul sarcinii în care e descoperit, regiunea geografică, etnia şi credinţa religioasă).  În Franţa, unde ecografia prenatală a fost înscrisă în politica publică, rata a crescut la 96%.

Cu această rată foarte ridicată, cercetarea făcută de Dr. Brian Skotko, co-director al Programului Sindrom Down la Spitalul General Massachusetts, este izbitor. El a arătat faptul că:

• 99% dintre persoanele cu sindrom Down sunt fericite cu vieţile lor
• 97% dintre persoanele cu sindrom Down le place cine sunt
• 99% dintre părinţi îşi iubesc copiii cu sindrom Down
• 5% dintre părinţi se simt ruşinaţi de copilul lor
• 97% dintre fraţi şi surori, cu vârste între 9 şi 11 ani, spun că îşi iubesc fraţii.

Persoanele şi familiile care trăiesc cu sindromul Down raportează satisfacţie în vieţile lor, dar, în continuare, majoritatea părinţilor continuă să aleagă avortul în urma diagnosticelor prenatale.

Contrastul prezentat între aceste două surse ridică un semn de întrebare legat de modul în care este dat diagnosticul prenatal, percepţia suportului pentru oamenii cu dizabilităţi intelectuale şi familiile lor şi stigmatul care rămâne în continuare cu privire la dizabilităţile intelectuale.”

sursa: http://stiripentruviata.ro/; http://www.cursuriautism.ro/de-ce-omoram-copiii-cu-sindrom-down.php

Efectul neasteptat al animalelor de companie asupra copiilor care sufera de autism

Un copil care suferă de autism poate dezvolta abilităţi sociale puternice şi se poate exprima cu uşurinţă, dacă are un animal de companie, fie că este vorba despre un câine, o pisică, un iepure sau chiar un şarpe, se arată într-un studiu recent.

În urma studiului, s-a demonstrat că un copil care suferă de autism dezvoltă abilităţi sociale mai bune, atunci când i se permite să aibă un animal de companie, indiferent care ar fi acesta.

Pentru realizarea acestui studiu, o cercetătoare de la Research Centre for Human-Animal Interaction (ReCHAI) de la University of Missouri College of Veterinary Medicine din Statele Unite ale Americii a lucrat cu 70 de familii care au copii cu autism, pentru a observa cum poate influenţa viaţa acestora, implicit abilităţile lor sociale, prezenţa unui animal de companie.

Oamenii iubesc câinii şi acest lucru a fost demonstrat în urma unui studiu realizat în 2006, pe un eşantion de 3.000 de adulţi, care, în proporţie de 94%, au declarat că printre cele mai apropiate relaţii se numără cele cu câinii, 87% au vorbit de mame, 84% au inclus pisicile, iar 74% au spus că printre cele mai apropiate relaţii sunt cele cu taţii. Potrivit acestui studiu, 85% dintre stăpânii câinilor consideră că aceştia fac parte din familie.

De asemenea, aceste animale au dovedit că au un impact mare şi asupra copiilor care suferă de autism, care, de altfel, relaţionează greu cu alţi oameni. Dar, potrivit noului studiu, nu doar câinii influenţează viaţa copiilor cu autism, ci toate animalele de companie.

„Când am comparat abilităţile sociale ale copiilor cu autism care trăiesc alături de câinii lor cu cele ale celor care nu au (animale de companie, n.r), s-a dovedit că acei copii care au câini manifestă abilităţi sociale mai bune”, a declarat, la o conferinţă de presă, cercetătoarea Gretchen Carlisle, care s-a ocupat de studiu. „Cu toate acestea, mai important este că informaţiile au arătat că copiii care au orice fel de animal de companie în casă sunt mai dornici de a se implica în diverse comportamente, precum acelea de a se prezenta singuri, să ceară informaţii sau să răspundă la întrebările celorlalţi. Aceste tipuri de abilităţi sociale sunt, de obicei, dificile pentru copiii care suferă de autism, dar acest studiu arată că asertivitatea copiilor a fost mai mare atunci când au locuit alături de un animal de companie”, a mai spus cercetătoarea.

Gretchen Carlisle descrie animalele de companie ca „lubrifianţi sociali” – dând exemplu momentul când un animal de companie intră într-o clasă şi toţi copiii au tendinţa de a se strânge în jurul lui şi astfel ajung să se cunoască şi să dialogheze între ei.

Carlisle a studiat 70 de familii care aveau cel puţin un copil autist, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 18 ani, şi care erau pacienţi ai University of Missouri Thompson Centre for Autism and Neurodevelopmental Disorders. Drept urmare, a descoperit că 67% dintre aceştia aveau un căţel, aproximativ 50% aveau o pisică, dar a întâlnit şi familii care aveau drept animale de companie peşti, iepuri, şoareci, şobolani, reptile, păsări şi animale de fermă, precum şi un copil care avea un păianjen.

Printre abilităţile pe care le dobândesc copiii care trăiesc alături de animale de companie se numără cele de comunicare, capacitatea de cooperare, asumarea responsabilităţilor, empatie, capacitatea de autocontrol şi de a relaţiona cu alte persoane.

Studiul a fost publicat în Journal of Autism and Developmental Disorders.

sursa: http://www.expresspress.ro/; http://www.cursuriautism.ro/efectul-neasteptat-al-animalelor-de-companie-asupra-copiilor-care-sufera-de-autism.php

Samsung lanseaza o aplicatie pentru copiii cu autism

Gigantul IT Samsung,ingrijorat vizibil, datorita numarul de cazuri de autism ce creste alarmant, raportat pe intregul glob, va dona o suma considerabila de bani pentru acest scop umanitar si mai interesant, le va oferi ''o mana calduroasa de ajutor'' copiilor cu autism, lansand aplicatia intitulata ''Look at Me'' ce va incerca sa imbunatateasca printr-o gama variata de 7 jocuri, citirea contactului vizual, interpretarea expresiilor faciale si perceptia creierului asupra emotiilor.

Aceasta aplicatie cu potential extraordinar, este in faza de testare, Samsung colaborand binenteles cu doua unversitati din Seul, iar efectele pozitive incep sa apara. Se raporteaza faptul ca mai mult de jumatate din numarul de copii cu autism, testati in cadrul acestui proiect, timp de 8 saptamani, aproximativ 15 minute pe zi, au prezentat imbunatiri notabile, recunoscand expresiile fetei mult mai usor. (contactul vizual deasemenea, fiind mult mai bun.)

Momentan, aplicatia este disponibila doar pe device-uri Samsung. (Modele compatibile: Samsung Galaxy s3/s4/s5, Samsung Galaxy Note 2/3/4, Galaxy Tab S/Zoom/Zoom 2.)

Preeclampsia creste riscul de autism al copilului

Un studiu facut in California a stabilit o legatura intre aceasta conditie care apare in sarcina si nasterea de copii care vor fi afectati de autism.

Statisticile arata ca incidenta cazurilor de autism este in crestere continua in Statele Unite (cu 30% mai multe cazuri in 2014 fata de 2012), astfel incat se investeste tot mai mult in cercetarea cauzelor acestui fenomen. Un studiu facut la Universitatea din California, ale carui rezultate au fost publicate recent intr-un prestigios jurnalul de pediatrie american, a reusit sa stabileasca o legatura intre preeclampsia de care gravidele sufera si autismul copiilor lor. Conform cercetarii, copiii nascuti de femei care au suferit de preeclampsie in sarcina se confrunta cu un risc de doua ori mai ridicat de a se confrunta cu autismul, intr-o forma sau alta.

Gravidele cu preeclampsie pot da nastere la copii cu abilitati scazute de invatare

La studiu au participat 1 000 de copii cu varste intre doi si trei ani. Jumatate dintre acestia au fost diagnosticati cu autism, aproape 200 sufera de intarzieri in dezvoltare, iar 350 sunt absolut normali. Mamele tuturor acestor copii fusesera diagnosticate cu preeclampsie in sarcina. Cercetatorii au descoperit nu numai ca aceasta conditie a gravidei potenteaza riscul de instalare a autismului la copil, ci si ca functia cognitiva a copilului are de suferit.

Aceste legaturi au fost explicate prin teoria ca, din cauza preeclampsiei, gravida furnizeaza un nivel mai scazut de oxigen si de nutrienti fatului, supunandu-l stresului intrauterin si tulburandu-i devoltarea normala. De asemenea, o femeie insarcinta care sufera de preeclampsie se confrunta cu un risc mai mare de nastere prematura si de a aduce pe lume un bebelus cu greutate mica, ambele aspecte fiind implicate in cresterea riscului de autism la copil.

Incidenta preeclampsiei este in crestere

Incidenta cazurilor de preeclampsie este in crestere pe glob, iar in tarile in curs de dezvoltare este responsabila pentru 40-60% din numarul de decese din randul gravidelor. De obicei, apare in a doua parte a sarcinii si poate rezista pana la sase saptamani dupa nastere, dar exista cazuri in care s-a instalat si inainte de saptamana 20 de sarcina.

Preeclampsia se manifesta prin tensiune arteriala crescuta, nivel ridicat de proteine in urina, retentie de lichide foarte pronuntata si, in consecinta, edeme, crestere rapida in greutate, dureri de cap, probleme de vedere, ameteala, greturi puternice, sange in urina, dereglarea reflexelor.

Intre factorii banuiti ca ar favoriza instalarea preeclampsiei se numara:

• regimul alimentar deficitar in nutrienti (sunt vizate vitaminele C si E, calciul, zincul, acizii grasi esentiali);
• sistemul imunitar slabit al gravidei;
• istoric familial de preeclampsie (la mama sau la sora gravidei);
• existenta hipertensiunii arteriale anterior sarcinii;
• obezitate anterioara sarcinii;
• sarcina multipla;
• istoric personal de diabet, boli renale, lupus.

Riscul de aparitie a preeclampsie este mai ridicat la prima sarcina, la gravidele adolescente si la cele trecute de 40 de ani.

Avand in vedere ca mostenirea genetica nu poate fi combatuta, ci doar tinuta sub control, femeile aflate la varsta fertila sunt indrumate catre un stil de viata sanatos care sa le asigure o stare prenatala buna in vederea aparitiei unei sarcini. Este cea mai buna metoda de preventie in cazul preeclampsiei.

sursa: http://www.suntgravida.ro/; http://www.cursuriautism.ro/preeclampsia-creste-riscul-de-autism-al-copilului.php

Terapie cu animale pentru copiii care sufera de autism

Câinii de terapie îi ajută pe copiii care suferă de autism, sindrom Down sau alte dizabilităţi psihoneuro motorii. Aceşti prieteni speciali ai omului au o misiune nobilă -  sunt alături de copiii de la Şcoala Specială Sfântul Mina din Craiova, ajutându-i să învingă boala şi să ducă o viaţă cât mai normală. 

În ultimii ani, astfel de proiecte educaţionale pentru copii au câştigat teren în fata terapiilor convenţionale.

Ciobănescul german Tia şi goldenul Tasha sunt consideraţi prietenii copiilor speciali şi fac parte din echipa Centrului Naţional de Educare Canină, care a lansat un proiect pilot pentru copiii cu dizabilităăţi.

Elevii de la Şcoala Specială "Sf. Mina" din Craiova vor participa, în următoarele luni, la şedinţe de terapie asistată de animale.

Amir este un băieţel de 8 ani, nevăzător. A venit împreună cu tatăl lui să facă terapie cu animele, iar părintele spune că se văd deja primele progrese.

De 12 ani, Centrul Naţional de Educare Canină derulează proiecte educaţionale pentru copii. Acestea folosesc câini de terapie şi câini ghizi pentru persoane cu dizabilităţi.

sursa: http://stiri.tvr.ro/; http://www.cursuriautism.ro/terapie-cu-animale-pentru-copiii-care-sufera-de-autism.php

Autism: Excesul de conexiuni nervoase ar putea fi tratat

Autismul ar fi rezultatul unui exces de sinapse – conexiunile nervoase din creier -, arata un studiu aparut in cea mai recenta editie a revistei Neuron si care ar putea duce la obtinerea unui tratament al acestui sindrom complex ale carui cauze raman necunoscute. Excesul legaturilor intre neuroni s-ar datora unei proaste functionari a mecanismului de eliminare a sinapselor inutile, afirma studiul cercetatorilor de la Universitatea Columbia din New York.

Ei au reusit sa sa restabileasca acest mecanism cerebral “de indepartare a sinapselor” la soareci modificati genetic pentru a simula autismul. In acest scop, oamenii de stiinta au blocat cu rapamicina, un anti-proliferant, actiunea proteinei mTOR, care regleaza proliferarea celulara la mamifere, eliminand astfel simptomele tipice ale autismului la rozatoare, printre care evitarea contactului cu ceilalti.

“Am tratat soarecii dupa aparitia simptomelor…si, plecand de la aceasta cercetare, ar fi posibila, dar nu sigura obtinerea acelorasi rezultate la pacienti, dupa ce au fost diagnosticati cu acest sindrom”, a declarat AFP profesorul David Sulzer, neurobiolog la Universitatea Columbia. El a adaugat ca se pare ca aceasta disfunctie se dezvolta dupa nastere, ceea ce “poate fi o veste buna”.

In Statele Unite, un copil din 68 sufera de o forma de autism, potrivit celor mai recente estimari ale guvernului federal.

Dezvoltandu-se, creierul nou-nascutului produce o imensa cantitate de sinapse, prin care neuronii transmit si primesc semnale. Insa, in timpul copilariei si al adolescentei, creierul normal incepe sa inlature o parte din aceste conexiuni, astfel incat diferitele sale parti sa se poata dezvolta fara sa fie coplesite de un exces de semnale, care ar crea confuzie, explica neurologii.

Autorii studiului au descoperit excesul de sinapse la autisti analizand tesuturile cortexului cerebral, sediul functiilor neurologice superioare, din creierul a 48 de copii si tineri care aveau la deces intre doi si 20 de ani, dintre care 26 sufereau de autism si 22 erau normali.

Cercetatorii au constatat ca un tanar de 19 ani sanatos, fara autism, avea cu 41% mai putine sinapse decat un copil, insa un tanar autist de aceeasi varsta avea cu doar 16% mai putine.

Neurologii autori ai studiului mai arata ca un exces de sinapse creste riscul de epilepsie, in contextul in care exista mai multe semnale electrice in creier. Echipa profesorului Sulzer a mai descoperit biomarkeri si proteine in creierul copiilor si adolescentilor autisti, semn al unei disfunctii a mecanismului de eliminare a celulelor degradate si imbatranite, numit autofagie. In lipsa acestuia nu poate avea loc inlaturarea sinapselor.

sursa: http://ziarmm.ro/; http://www.cursuriautism.ro/autism-excesul-de-conexiuni-nervoase-ar-putea-fi-tratat.php