luni, 11 ianuarie 2016

Cum simte copilul cu autism?

Corpul său este de multe ori copleşit de multitudinea de informaţii care îi vin prin canalele senzoriale. Uneori vede, aude, miroase, simte prea multe. Sunt prea multe informaţii care vin din exterior şi este greu pentru el să stie la care dintre ele să fie atent. Şi devine copleşit şi are nevoie de o pauză. O pauză pe care o semnalizează de multe ori într-un mod poate neplăcut pentru ceilalţi, poate prea zgomotos (ţipă, plânge, îşi acoperă urechile, cântă, se leagănă, vrea să plece din acel loc etc).
Cum simte copilul cu autism?El percepe oamenii şi lucrurile din jurul său prin mirosurile lor, prin sunetele pe care le scot, prin culorile pe care le au, prin felul în care se simt la pipăit. Când acestea sunt prea intense, copilul devine agitat şi are nevoie să se depărteze de acea persoană sau acel obiect.
Copilul cu autism va vedea cu uşurinţă detaliile şi piesele unui întreg, dar va avea mai dificultăţi în a vedea întregul. Îi este greu să se uite în ochii unei persoane pentru că ochii nu sunt niciodată ficşi şi se mişcă mereu. De aceea, el îşi va fixa privirea spre bărbia, sau spre nasul sau spre gâtul persoanei respective. Aşa e mai uşor de controlat situaţia şi de înţeles ceea ce i se transmite.
Copilul cu autism este mult mai sensibil şi mult mai deschis din punct de vedere senzorial. El simte mult mai intens şi mult mai repede ceea ce oamenii din jurul său îi transmit din punct de vedere emoţional (simte când cineva îl respinge, când cineva nu îl acceptă fără ca acestea să fie spuse sau arătate prin gesturi). El simte atitudinea celor din jurul său şi va reacţiona în consecinţă.
Ce putem face noi este să fim atenţi la nevoia lui, la felul în care el percepe lumea din jur şi să ne adaptăm comportamentul la nevoile lui. Astfel, el se va simţi în siguranţă şi va fi capabil să comunice cu noi.
sursa: http://psihologiacopilului.ro/; http://cursuriautism.ro/cum-simte-copilul-cu-autism.php

marți, 5 ianuarie 2016

Un baiat nevazator si cu autism paseste pe scena, apoi impresioneaza intreaga asistenta pana la lacrimi


Christopher Duffley este un copil in varsta de 14 ani care ne uimeste cu starea lui de spirit extrem de optimista. In ciuda faptului ca este nevazator si sufera de autism, el se bucura de viata nespus de mult. Pasionat de interpretare vocala, dar si de pian, baiatul ne ofera o dovada incontestabila de putere si perseverenta in a merge tot timpul mai departe cu incredere.
Acest băiat din New Hampshire este cu siguranţă dovada vie a faptului că oricine poate răzbate în viaţă chiar dacă anumite dificultăţi fizice îi pun piedici. În momentul în care băiatul a urcat pe scenă, publicul din sală l-a aplaudat frenetic, însă atunci când a început să cânte, emoţia a pus stăpânire pe toţi cei prezenţi.
Christopher cântă piesa lui Bill Withers – „Lean On Me” susţinut de 150 de membri ai corului „World Outreach Church Kid’s” din Nashville, Tennessee. Acest mic înger dă viaţă melodiei cu multă căldură în glas şi cu inima plină de iubire pentru viaţă şi pentru oameni. E uimitor cum un copil care observă realitatea din jurul lui în alt mod decât cu ajutorul propriilor săi ochi poate transmite tuturor celor care îl privesc atâta emoţie pozitivă şi îi poate fermeca cu glasul lui sensibil şi cald.
Deoarece a fost născut prematur, Christopher cântărea aproximativ 800 de grame, iar medicii au constatat că era lipsit de vedere din cauza retinopatiei de prematuritate. Fiind lăsat într-un centru de plasament datorită faptului că părinţii lui nu aveau cele mai bune condiţii de a-l creşte, micuţul a fost adoptat de mătuşa lui care l-a învăţat că poate vedea totul în jurul său şi acest lucru nu prin intermediul ochilor.
Prima lui apariţie muzicală în public a avut loc atunci când el era în clasa întâi la „Northwest Elementary School” din Manchester, New Hampshire. Cu această ocazie, Christopher a cântat în faţa colegilor săi de clasă, a familiilor lor şi a multor veterani în cadrul unei festivităţi prilejuite de „Memorial Day Assembly”.
Mai târziu a interpretat imnul naţional în faţa a mii de spectatori în Fenway Park (iulie 2011, septembrie 2013 şi august 2015) şi la NASCAR Racing (septembrie 2011). Are deja două albume: „Eyes of My Heart” şi „Believer” prin care doreşte să-i inspire pe cei din jurul lui dovedindu-le că are o viaţă plină de satisfacţii şi este înconjurat tot timpul de oameni care îl iubesc şi îl preţuiesc.


Solutii IT pentru persoane cu dizabilitati, dezvoltate de specialisti clujeni, castigatoare ale unor premii in Olanda


Doua aplicatii software realizate de IT-istii unei firme clujene au castigat premii la Computable Awards Olanda.
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi AGERPRES, Revista Computable (platforma de informare pentru specialiștii din industria ITC din Olanda) premiază în fiecare an cele mai inovative și creative aplicații care au impact asupra societății. Cele două proiecte desemnate câștigătoare se referă la crearea unei soluții pentru persoanele cu dizabilități, respectiv sindrom Down și autism.
'În acest an, Yonder a avut bucuria ca patru aplicații ale unor firme olandeze, dezvoltate practic în România, să fie nominalizate pentru premii. Este vorba despre LARS (educație), Quli (sănătate), Port of Roterdam (entreprise) și iGeboorte (administrații locale). LARS si Quli au câștigat categoriile la care au fost nominalizate — Proiectul anului în educație și respectiv Proiectul anului în sănătate', se arată în comunicat.
LARS a fost dezvoltat de specialiștii companiei Yonder din Iași și Cluj.
Potrivit directorului de comunicare al firmei, Mihaela Roșca, aplicația a apărut ca răspuns la o nevoie reală, Lars fiind numele real al unui băiețel olandez care are sindrom Down și care merge la o școală specială.
'În mod normal, Lars merge la școală într-un autobuz special, dar de multe ori părinții îl duc și îl iau de la școală ei înșiși. Aplicația face posibilă interacțiunea între părinții copiilor aflați în aceeași situație, astfel încât aceștia să poată transporta la școală și apoi acasă mai mulți copii pe care să îi ia de pe traseu. O aplicație care crește eficiența, auto-sustenabilitatea și implicarea cetățenilor în rezolvarea propriilor probleme', a explicat Roșca.
Al doilea premiu a fost câștigat de Quli, la categoria Proiectul anului in sănătate. Portalul de servicii medicale Quli este o aplicație realizată pentru o companie olandeză de produse software. O prescurtare de la 'Quality of Life', programul este destinat pacienților cu probleme de sănătate sau nevoi speciale, dar și celor care vor să își monitorizeze starea de sănătate.
'Utilizatorul are aici la îndemână, online, o fișă medicală accesibilă oricând și poate crea o 'rețea' de familie, prieteni și medici cu care să împărtășească informațiile privitoare la propria sănătate, cu accent pe păstrarea intimității sale. Quli îi ajută pe pacienți, în special pe cei cu nevoi speciale (exemplu — autism) să aibă o viață cât mai independentă și să prevină bolile printr-un stil de viață sănătos, crescând calitatea vieții și reducând și presiunea pusă pe sistemul de asigurări de sănătate', a explicat Mihaela Roșca.
Potrivit sursei citate, Computable Awards este cea mai prestigioasă competiție de specialitate din Olanda și răsplătește proiectele considerate de succes, inovatoare și sustenabile. Acordate de cea mai mare revistă de IT, Computable, premiile sunt decise pe baza voturilor unui juriu format din specialiști, alături de un vot public.
Yonder este furnizor de servicii software, care deservește companii de produse software din Europa de Vest și din Olanda și face parte din Total Specific Solutions Group (TSS). Compania are în prezent 260 de angajați în România, dintre care 200 în centrul de dezvoltare de la Cluj, iar 60 la Iași.

Medicul roman care creeaza creiere in laborator pentru a trata boli


Un tanar cercetator din Aiud, Sergiu Pasca, desemnat in 2013 cel mai bun student roman din strainatate, si-a infiintat propriul laborator de cercetare la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. „Pasca Lab” cerceteaza mecanismele moleculare si celulare ale tulburarilor neuropsihiatrice, inclusiv ale autismului.
Acesta obișnuia să îi invidieze pe specialiștii în cancer, într-un sens plastic al cuvântului, desigur. Motivul ar fi fost faptul că puteau atinge fizic tumorile pentru a le cerceta, în timp ce în cazul creierului, lucrurile nu sunt chiar la fel de simple. Dar pentru că nu s-a resemnat cu această limitare, Pașca a hotărât să își crească în laborator creiere destinate cercetării.
În laboratorul său, mii de bucăți de țesut cerebral uman mai mici decât un bob de mazăre au fost create din celule epiteliale umane, unele provenind de la oameni cu autism. Fiecare dintre ele are ADN-ul donatorului și fiecare reprezintă diverse părți ale creierului. Practica nu e nouă, iar oamenii de știință creează un fel de mini-creiere încă din 2013, scriu cei de la ABC News.
Totuși, trebuie să avem un lucru clar: deși aceste țesuturi au o activitate foarte apropiată de cele reale, nimeni nu a creat până acum creiere umane complet funcționale. Am scris în acest articol despre primul creier uman creat în laborator, cât se poate de detaliat. Oricum, aceste versiuni doar mimează funcțiile și sunt foarte utile pentru a cerceta rădăcinile bolilor precum autismul și schizofrenia, testând posibile tratamente.
De asemenea, face parte dintr-o mișcare mai amplă din ultimii ani, al cărei scop este de a crea organoide, versiuni miniaturale ale organelor umane. Evident, scopurile sunt aceleași și implică găsirea de tratamente pentru boli greu de cercetat la momentul actual. Până acum, avem intestine, rinichi, tiroidă, retină, ficat și nu numai.
Pentru țesutul cerebral, cercetătorii au dezvoltat o tehnică care le-a adus premiul Nobel pentru medicină în 2012. Toate celulele din corpul uman au același ADN. O celulă epitelială e diferită de una cerebrală prin funcțiile genelor. Tehnica despre care vorbim are în vizor o modalitate de a transforma celulele epiteliale în celule iPS (celule pluripotente induse). Au toate aceleași proprietăți ca și celulele stem embrionare, dar nu sunt făcute dintr-un embrion.
Astfel, nu există probleme etice cu celule iPS. În plus, celulele iPS sunt realizate din celulele proprii de la un pacient, ceea ce înseamnă că celulele iPS ar putea fi date înapoi unui pacient fără riscul de respingerea imună, o problemă importantă cu orice transplant de celule stem.
De ani buni, oamenii de știință folosesc această abordare, dar acum scopul este de a lăsa celulele să crească în grămezi, de la sine. Oricât ar părea de SF, nu au nevoie prea mare de ajutor în organizare. Cercetătorii spun că acestea încep foarte repede să comunice și să semnalizeze unele cu altele, într-un mod similar celulelor neuronale reale.
Mini-creierele din laboratorul lui Pașca reconstruiesc cortexul cerebral, despre care știm că e asociat gândurilor ceva mai complexe și că e un element-cheie pentru a cerceta cauzele autismului și schizofreniei. De asemenea, Flora Vaccarino, de la Universitatea Yale, crește celule similare, care conțin ADN de la oameni cu autism. A descoperit că o anumită celulă neuronală este produsă în exces, și este strâns legată de activitatea excesivă a unor gene. Desigur, medicul nu pretinde că asta cauzează autismul, dar ar putea fi o pistă bună.
În cazul microcefaliei (n.red.: o insuficiență a dezvoltării creierului), o astfel de tehnică ar fi mult mai utilă decât studierea creierelor șoarecilor. Mutațiile genetice care o cauzează au un efect insignifiant când sunt recreate pe cobai. Este aceeași situație și în cazul autismului și schizofreniei, iar cercetătorii nu vor să se limiteze doar la studiul anumitor boli. Au în vizor inclusiv evoluția creierului uman, comparativ cu cea a creierului animal.

Sugestii de baza pentru parintii copiilor cu autism

Aceste cateva recomandari de baza te vor ajuta sa faci viata mai usoara atat pentru tine cat si pentru copilul cu autism pe care il ingrijesti. Daca citesti aceste randuri stii deja ce important este sa inveti cat mai multe despre boala si sa vorbesti cu alti parinti ce au copii ce sufera de autism. La fel de important este sa Fii consistent in majoritatea actiunilor tale. Copilul cu autism are o problema in a se adapta. Interactiunea cu el si invatarea e stimulata daca intelesul actiunilor tale nu este modificat in timp pe cat posibil, pastrand o consistenta semnificativa
Rutina zilnica a sarcinilor simple
Rutina zilnica a sarcinilor simple
Stabileste o rutina zilnica. Copii cu autism se descurca mai bine atunci cand stiu clar care sunt actiunile legate de alimentatia zilnica, de mersul la scoala sau la culcare. Descompune sarcinile mai complexe in succesiuni de sarcini simple.
Recompensele
Recompensele
Recompenseaza. Cand suntem recompensati pentru un anumit comportament, este probabil sa-l repetam. Daca recompensezi copilul cu autism atunci cand incearca sau executa o noua sarcina, este probabil sa o faca mai des. Recompensele nu trebuie sa fie neaparat materiale – sunt utile laudele, zambetele si imbratisarile si eventual ‘certificatele de buna purtare’.
Zona de siguranta
Zona de siguranta
Creaza o ‘zona de siguranta’ pentru copilul tau - o zona in care sa se simta in largul lui prin faptul ca a invatat bine rolul diverselor elemente situate in zona. Pentru asta poti sa folosesti banda adeziva colorata pentru delimitari sau stickere colorate cu explicatii.
Comunicarea nonverbala
Comunicarea nonverbala
Comunica si nonverbal. Invata care sunt semnele nonverbale, gesturile si expresiile fetei prin care comunica copilul tau. De obicei atunci cand ii este foame, cand e obosit sau cand doreste ceva in mod specific o exprima si altfel decat prin cuvinte.
Supararile
Supararile
Intelege mai bine ce sta in spatele supararilor. E normal pentru oricine sa fie suparat atunci cand nu e inteles sau atunci cand e ignorat. Iesirile nervoase ale copilului cu autism pot sa fie adesea legate de faptul ca nu reuseste sa se faca inteles iar cand arunca cu lucruri e poate modul lui de a-si exprima frustrarea sau de a cauta atentia ta.
Pauzele
Pauzele
Ia o pauza pentru a-ti reincarca bateriile. Fiecare parinte are nevoie de o pauza din cand in cand iar aceasta afirmatie e si mai adevarata pentru parintii copiilor cu autism. Daca nu ai rude sau prieteni care sa te ajute, apeleaza evental la asociatiile de sustinere in autism.
Sprijinul psihoterapeutic
Sprijinul psihoterapeutic
Identifica din timp daca ai nevoie de psihoterapie personala sau familiala. Depresia si anxietatea nu sunt rare cand este vorba de persoanele ce ingrijesc copii cu autism. Nu sunt rare nici problemele familiale determinate de obstacolele create de aceasta provocare deosebita. Daca apelezi din timp la psihoterapie pentru aceste probleme iti ajuti copilul, evitand ca situatia sa se complice si mai mult.

Anticonceptionale orale, epigenetica si autism...


Hormonii sintetici din contraceptivele orale au fost creati pentru a imita hormonii naturali umani si pentru a perturba functia endocrina in scopul prevenirii sarcinii, insa ar putea avea efecte daunatoare asupra neurodezvoltarii la urmasii femeilor care le folosesc.
Mecanismele prin care administrarea de anticoncepţionale orale provoacă modificări de neurodezvoltare, ies treptat la iveală. Se pare că în plus faţă de prevenirea sarcinii, hormonii sintetici precum etinilestradiol, folosiţi în cele mai multe medicamente pentru controlul nașterilor, iniţiază transformări epigenetice în oocite (ouă), provocând modificări persistente în expresia genei beta a receptorului de estrogen (ERβ). Când aceste ouă fertilizează și rezultă concepţia, modificările în gena receptorului de estrogen, au efecte asupra expresiei autismului și alte tulburări de neurodezvoltare.

Etinilestradiolul este un disruptor endocrin

Iată cum etinilestradiolul utilizat în anticoncepţionale orale, schimbă în mod nefavorabil starea oocitului. Aveţi răbdare, este puţin complicat, dar dacă sunteţi o femeie care folosește sau are în vedere utilizarea de anticoncepţionale orale, este important ca aceste informaţii să fie înţelese. Etinilestradioloul este un cunoscut disruptor endocrin. Orice perturbă hormonii endogeni, poate fi considerat un disruptor endocrin. Apar dovezi că etinilestradiolul ar putea declanșa ceea ce se numeşte metilarea ADN a genei receptorului de estrogen. Care determină apoi scăderea ARN-ului mesager, având drept rezultat afectarea semnalizarii cerebrale a estrogenului la urmași.
În plus, efectele dăunătoare ale expunerii la anticoncepţionale orale, s-ar putea perpetua sau chiar amplifica peste generaţii, ca rezultat atât al transmiterii transgeneraţionale a programării epigenetice alterate, dar şi al expunerii continuate de-a lungul generaţiilor. Acest lucru are potenţialul de a conferi sensibilitatea la boală pentru un moment ulterior, în timp. În timp ce acest concept este speculativ în cazul utilizării contraceptivelor orale, imprimarea transgeneraţională a fost pentru prima dată studiată la fiinţele umane, în cazuri ale factorilor nutritivi. Suplimentar factorilor nutriţionali, studiile animale au demonstrat că estrogenii, androgenii, progestagenii sau molecule similare active la nivel de receptori, precum disruptorii endocrini, pot avea efecte transgenerationale daunatoare.

Receptori de estrogen, dispoziţie şi cogniţie

Expresia modificată a receptorilor de estrogen, a fost asociată cu răspunsuri afective alterate, depresie, tulburări de dispoziţie, disfuncţie cognitivă, degenerarea creierului, şi multe alte tulburări endocrine. Suplimentar confirmării că receptorii de estrogen, sunt un factor în răspunsurile afective , există dovezi certe pentru implicarea estradiolului în reglarea dispoziţiei şi a funcţiilor cognitive. Fiindcă hipocampul, cortexul entorhinal şi talamusul, par a fi zone dominate de receptorii de strogen beta (ERβ), sugerează un rol pentru ERβ în cogniţie, memoria non-afectivă şi funcţiile motrice. Copiii cu autism au dificultăţi remarcabile în toate aceste zone.
Cercetările arată de asemeni că estrogenul poate regla sistemul serotoninei (5-HT), care a fost asociat cu tulburările afective. Suplimentar, studii recente care au utilizat receptori de estrogen la şoareci inactivaţi, au asistat definirea funcţiei receptorilor de estrogen în degenerarea creierului. Studii in vivo şi in vitro arată de asemeni că receptorii de estrogen sunt mecanic implicaţi în tulburările enocrine asociate. Dat fiind că ERβ este principalul receptor de estrogen exprimat în cortexul cerebral, hipocampus şi cerebel, nu este greu să ne imaginăm cum mecanisme epigenetice provoacă modificări persistente în expresia genelor receptorului de estrogen beta (ERβ), având drept rezultat tulburări de neurodezvoltare precum autismul.
Remarcabil cum un studiu recent a descoperit o asociere semnificativă a nivelurilor scăzute ale genei ERβ, cu scorurile Coeficientului de Spectru Autist şi Coeficientul de Empatie la oamenii cu autism.

Consideraţii finale

Tocmai începem să înţelegem cum disruptorii endocrini pot modifica dezvoltarea unor ţesuturi specifice care conduc către o vulnerabilitate crescută pentru tulburâri şi boli. Şi tocmai începem să apreciem rolul critic pe care hormonii îl au în neurodezvoltare, incluzând circuitele neuroendocrine care controlează fiziologia şi comportamentul specific sexelor ce ar putea conduce către stări comportamentale şi psihiatrice. Ca femei, avem de luat o decizie crucială în ce priveşte tipul de anticoncepţionale utilizate. Fiindcă sunt riscuri inerente pentru toate medicamentele pe care le administrâm, este important să înţelegem în totalitate toate riscurile medicamentelor pe care alegem sâ le folosim.
Deşi această cercetări sunt în faza lor de început, sunt tot mai multe dovezi că etinilestradiolul iniţiază modificări epigenetice care determină modificări persistente în expresia genelor receptorului de estrogen, contribuind pentru riscul autismului la urmaşi.

Integrarea tinerilor cu autism in campul muncii. Ce profesii si cariere se potrivesc tinerilor cu autism

In Romania anul trecut erau declarate oficial aproximativ 8000 de persoane diagnosticate cu autism (conform Ministerului Sanatatii). Numarul real al acestora este insa mult mai mare, cifrele ONG-urilor estimand peste 30.000 de copii cu autism. Conform studiilor la nivelul UE, aceasta tulburare afecteaza 1 copil din 68 si este in crestere. Inainte de 18 ani, orice roman diagnosticat cu autism este incadrat la “tulburare psihica”. Dupa 18 ani, este incadrat la “afectiuni psihice”, categoria “psihoze”.
In conditiile in care in tara noastra, nu exista deocamdata un cadru legislativ care sa reglementeze drepturile persoanelor cu TSA (tulburare din spectrul autist), responsabilitatea recuperarii copiilor cu autism revine aproape exclusiv familiei (asigurarea interventiilor terapeutice necesare, integrarea copiilor in sisteme de invatamant, acoperirea tuturor costurilor aferente acestui proces, integrarea copiilor si mai apoi a adultilor, in societate).
Integrarea tinerilor cu autism in campul muncii. Ce profesii si cariere se potrivesc tinerilor cu autismTinerii cu TSA au nevoie de terapie care sa vizeze deprinderea abilitatilor de viata independenta, pentru cresterea autonomiei personale si asigurarea unei tranzitii catre viata de adult. Integrarea profesionala devine o necesitate, iar interventiile ONG-urilor au in vedere sensibilizarea societatii prin cresterea nivelului de informare, dar si stimularea angajatorilor, prin prezentarea avantajelor pe care le pot avea.
Temple Grandin (persoana diagnosticata cu autism) a prezentat patru tipuri de cariere utilizate de obicei de catre cei diagnosticati cu aceasta tulburare:
  • Cariera insuficienta pentru persoanele cu autism si care necesita sarcini multiple, care pune accent pe utilizarea memoriei pe termen scurt si/sau are asteptari mari pentru interactiunea sociala.
  • Cariera pentru cei care gandesc si invata vizual. Creatie, programare sau inginerie, proiectare si animatie - toate ii recompenseaza pe cei care sunt "visual thinkers”; nu ii deranjeaza sarcinile izolate, banale si repetitive.
  • Cariera pentru cei care exceleaza la matematica, arte sau muzica, dar nu sunt neaparat "visual thinkers", ii recompenseaza pe cei buni la sarcini repetitive care implica numere, reguli si particularitati.
  • Cariera pentru persoanele non-verbale / limbaj deficitar. Pentru acestia, sarcinile nu necesita neaparat cantitati mari de cunostinte, ci mai degraba capacitatea de a se angaja in sarcini, in medii linistite, cu un set de competente specifice. Alternativa de locuri de munca pentru ei depinde in mare masura de capacitatile individuale si necesitatile senzoriale.
Dar ce se intampla cu adevarat in Romania, dar si in alte tari cu acesti copii, deveniti adulti? Cum pot fi ei integrati in societate si mai ales in campul muncii?
Singurele modalitati de angajare a persoanelor diagnosticate cu autism sunt integrarea sociala a acestora si organizarea campaniilor de informare a angajatorilor, asupra abilitatilor pe care le poate avea o astfel de persoana. Strategia acestor proiecte se axeaza pe abilitarea persoanelor cu dizabilitati pentru a se bucura de drepturile lor, in conditii de egalitate cu ceilalti si pentru a elimina obstacolele lor in viata de zi cu zi.
Un astfel de proiect european, a fost pus in practica anul trecut. In jur de 100 de persoane cu tulburari din spectrul autismului (TSA), si-au gasit un loc de munca, datorita proiectelor-pilot ale Comisiei Europene, desfasurate in cinci tari din UE: Bulgaria, Germania, Danemarca, Polonia si Italia. Obiectivul acestor proiecte este ridicarea barierelor pentru persoanele cu dizabilitati, din domenii variind de la ocuparea fortei de munca, la transport si servicii.
De asemenea, compania germana de software SAP, a anuntat in anul 2013 ca va recruta sute de persoane cu autism, acestia avand un talent unic in tehnologia informatiei. Reprezentantii firmei au spus ca, pana in 2020, 1% din forta de munca de 65.000 de angajati, il vor reprezenta persoane care sufera de aceasta afectiune. SAP a angajat deja oameni cu aceasta tulburare, iar productivitatea companiei a crescut datorita efortului depus de noii angajati.
Anul acesta, Microsoft a anuntat implementarea unui program-pilot de angajare a lucratorilor ce sufera de autism. In cadrul programului-pilot, Microsoft ofera pozitii full-time in sediile companiei din Washington.
Daca in alte tari sansele tinerilor cu autism de a se angaja si de a avea o viata independenta sunt mai mari (ex.: in Marea Britanie 12% dintre ei sunt angajati full time), in Romania practic sansele acestora de a-si gasi sau pastra un loc de munca sunt aproape nule, chiar si pentru aceia care au IQ mediu sau superior si/ sau au abilitati speciale intr-un anumit domeniu. Neincurajarea suficienta a angajarii persoanelor cu dizabilitati, ineficienta sistemului educational, care nu ii pregateste pe adolescentii si tinerii cu autism pentru piata reala a muncii, lipsa programelor adaptate pentru tinerii cu autism, lipsa informarii si sensibilizarii angajatorilor sunt cateva dintre motivele pentru care in Romania se estimeaza ca sub 0,5% din tinerii cu diagnosticul de tulburare din spectrul autismului isi poti gasi si pastra un loc de munca (4,6 % este rata de angajare in Romania a persoanelor cu dizabilitati, potrivit Ministerului Muncii-. este de parere Psiholog Clinician Specialist Carmen Hotar, presedinte Asociatia ARICA.