Hormonii sintetici din contraceptivele orale au fost creati pentru a imita hormonii naturali umani si pentru a perturba functia endocrina in scopul prevenirii sarcinii, insa ar putea avea efecte daunatoare asupra neurodezvoltarii la urmasii femeilor care le folosesc.
Mecanismele prin care administrarea de anticoncepţionale orale provoacă modificări de neurodezvoltare, ies treptat la iveală. Se pare că în plus faţă de prevenirea sarcinii, hormonii sintetici precum etinilestradiol, folosiţi în cele mai multe medicamente pentru controlul nașterilor, iniţiază transformări epigenetice în oocite (ouă), provocând modificări persistente în expresia genei beta a receptorului de estrogen (ERβ). Când aceste ouă fertilizează și rezultă concepţia, modificările în gena receptorului de estrogen, au efecte asupra expresiei autismului și alte tulburări de neurodezvoltare.
Etinilestradiolul este un disruptor endocrin
Iată cum etinilestradiolul utilizat în anticoncepţionale orale, schimbă în mod nefavorabil starea oocitului. Aveţi răbdare, este puţin complicat, dar dacă sunteţi o femeie care folosește sau are în vedere utilizarea de anticoncepţionale orale, este important ca aceste informaţii să fie înţelese. Etinilestradioloul este un cunoscut disruptor endocrin. Orice perturbă hormonii endogeni, poate fi considerat un disruptor endocrin. Apar dovezi că etinilestradiolul ar putea declanșa ceea ce se numeşte metilarea ADN a genei receptorului de estrogen. Care determină apoi scăderea ARN-ului mesager, având drept rezultat afectarea semnalizarii cerebrale a estrogenului la urmași.
În plus, efectele dăunătoare ale expunerii la anticoncepţionale orale, s-ar putea perpetua sau chiar amplifica peste generaţii, ca rezultat atât al transmiterii transgeneraţionale a programării epigenetice alterate, dar şi al expunerii continuate de-a lungul generaţiilor. Acest lucru are potenţialul de a conferi sensibilitatea la boală pentru un moment ulterior, în timp. În timp ce acest concept este speculativ în cazul utilizării contraceptivelor orale, imprimarea transgeneraţională a fost pentru prima dată studiată la fiinţele umane, în cazuri ale factorilor nutritivi. Suplimentar factorilor nutriţionali, studiile animale au demonstrat că estrogenii, androgenii, progestagenii sau molecule similare active la nivel de receptori, precum disruptorii endocrini, pot avea efecte transgenerationale daunatoare.
Receptori de estrogen, dispoziţie şi cogniţie
Expresia modificată a receptorilor de estrogen, a fost asociată cu răspunsuri afective alterate, depresie, tulburări de dispoziţie, disfuncţie cognitivă, degenerarea creierului, şi multe alte tulburări endocrine. Suplimentar confirmării că receptorii de estrogen, sunt un factor în răspunsurile afective , există dovezi certe pentru implicarea estradiolului în reglarea dispoziţiei şi a funcţiilor cognitive. Fiindcă hipocampul, cortexul entorhinal şi talamusul, par a fi zone dominate de receptorii de strogen beta (ERβ), sugerează un rol pentru ERβ în cogniţie, memoria non-afectivă şi funcţiile motrice. Copiii cu autism au dificultăţi remarcabile în toate aceste zone.
Cercetările arată de asemeni că estrogenul poate regla sistemul serotoninei (5-HT), care a fost asociat cu tulburările afective. Suplimentar, studii recente care au utilizat receptori de estrogen la şoareci inactivaţi, au asistat definirea funcţiei receptorilor de estrogen în degenerarea creierului. Studii in vivo şi in vitro arată de asemeni că receptorii de estrogen sunt mecanic implicaţi în tulburările enocrine asociate. Dat fiind că ERβ este principalul receptor de estrogen exprimat în cortexul cerebral, hipocampus şi cerebel, nu este greu să ne imaginăm cum mecanisme epigenetice provoacă modificări persistente în expresia genelor receptorului de estrogen beta (ERβ), având drept rezultat tulburări de neurodezvoltare precum autismul.
Remarcabil cum un studiu recent a descoperit o asociere semnificativă a nivelurilor scăzute ale genei ERβ, cu scorurile Coeficientului de Spectru Autist şi Coeficientul de Empatie la oamenii cu autism.
Consideraţii finale
Tocmai începem să înţelegem cum disruptorii endocrini pot modifica dezvoltarea unor ţesuturi specifice care conduc către o vulnerabilitate crescută pentru tulburâri şi boli. Şi tocmai începem să apreciem rolul critic pe care hormonii îl au în neurodezvoltare, incluzând circuitele neuroendocrine care controlează fiziologia şi comportamentul specific sexelor ce ar putea conduce către stări comportamentale şi psihiatrice. Ca femei, avem de luat o decizie crucială în ce priveşte tipul de anticoncepţionale utilizate. Fiindcă sunt riscuri inerente pentru toate medicamentele pe care le administrâm, este important să înţelegem în totalitate toate riscurile medicamentelor pe care alegem sâ le folosim.
Deşi această cercetări sunt în faza lor de început, sunt tot mai multe dovezi că etinilestradiolul iniţiază modificări epigenetice care determină modificări persistente în expresia genelor receptorului de estrogen, contribuind pentru riscul autismului la urmaşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu