Ghidul Erasmus+ a fost publicat, fondurile disponibile in 2014 fiind in valoare de 1,8 miliarde euro

Organizatiile care doresc sa solicite finantare in 2014 in cadrul Erasmus+, noul program al Uniunii Europene pentru educatie, formare profesionala, tineret si sport, pot incepe pregatirea cererilor lor de grant incepand de joi, 12 decembrie. 

Noul ghid al programului Erasmus+, care contine informatii detaliate privind modalitatile de solicitare a finantarii, este disponibil aici. Programul este deschis organizatiilor din domeniul educatiei, formarii profesionale, tineretului si sportului. Ele pot solicita finantarea online, incepand cu sfarsitul lunii ianuarie. Persoanele fizice nu pot solicita direct un grant, ci trebuie sa ia legatura cu universitatea, cu colegiul sau cu organizatia de care apartin, care vor solicita grantul.

"Procesul de lansare a programului Erasmus+ este in prezent in etapa finala si suntem pregatiti pentru etapa de implementare. Incurajez organizatiile sa studieze cu atentie ghidul programului, pentru a se asigura ca vor fi pe deplin pregatite in momentul in care procesul de solicitare a finantarii va incepe online. Datorita cresterii cu 40% a bugetului Erasmus+, peste 4 milioane de persoane, inclusiv studenti, stagiari, cadre didactice si voluntari, vor beneficia de granturi in urmatorii sapte ani", a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret.

In 2014 vor fi disponibile, in cadrul programului Erasmus+, fonduri in valoare de 1,8 miliarde euro pentru:

• a promova oportunitatile de mobilitate deschise studentilor, stagiarilor, cadrelor didactice si altor categorii de personal implicat in invatamant, tinerilor care participa la schimburile destinate lor si voluntarilor. Termenul pentru depunerea cererilor vizand proiecte care implica mobilitate este 17 martie 2014;
• a crea sau a consolida parteneriate intre institutiile si organizatiile din domeniul invatamantului, formarii profesionale si tineretului, pe de o parte, si operatorii economici, pe de alta parte. Termenul pentru depunerea cererilor este aprilie 2014;

• a sustine dialogul si a dezvolta o baza de cunostinte necesare pentru realizarea reformei in sistemele de educatie, de formare profesionala si in cele care vizeaza tineretul.

Consortiile, organizatiile si grupurile de coordonare pot depune o singura cerere in numele mai multor organizatii.

Pe langa universitati si institutii de formare profesionala, vor beneficia de finantare, pentru prima data, noi parteneriate inovatoare: asa-numitele "Aliante ale cunoasterii" si "Aliante ale competentelor sectoriale" vor crea sinergii intre educatie si munca, permitand institutiilor de invatamant superior, furnizorilor de formare profesionala si intreprinderilor sa promoveze inovarea si spiritul antreprenorial si sa dezvolte noi programe de invatamant si noi calificari pentru a atenua problema deficitului de competente.

In domeniul sportului, accentul se pune pe proiecte transnationale care sustin sportul de masa si care abordeaza provocari transfrontaliere precum "aranjarea" meciurilor, dopajul, violenta si rasismul si care favorizeaza buna guvernanta, egalitatea de sanse intre femei si barbati, incluziunea sociala si activitatea fizica pentru toti.

Context

Ghidul programului Erasmus+ ofera informatii detaliate referitoare la obiective, la prioritati, la oportunitatile de finantare pentru fiecare actiune, inclusiv informatii tehnice privind cererile de grant si procesul de selectie, precum si cu privire la dispozitiile financiare si administrative legate de acordarea granturilor.

Programul Erasmus+ combina toate schemele de finantare actuale ale UE pentru educatie, formare profesionala si tineret, inclusiv Programul de invatare pe tot parcursul vietii (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), programul "Tineretul in actiune" si cinci programe de cooperare internationala (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink si programul de cooperare cu tarile industrializate). El introduce, de asemenea, pentru prima data, masuri de sprijin in favoarea sportului. Programul integrat va facilita intelegerea de catre solicitanti a oportunitatilor de grant disponibile, in timp ce alte simplificari vor facilita la randul lor accesul la program.

Erasmus+ urmeaza sa fie lansat intr-un moment in care aproape sase milioane de tineri din UE sunt someri - nivelul somajului depasind 50% in anumite tari. In acelasi timp, exista peste 2 milioane de locuri de munca vacante, iar o treime dintre angajatori declara ca intampina dificultati in angajarea de personal cu competentele necesare. Aceasta demonstreaza existenta unui deficit semnificativ de competente in Europa. Erasmus+ va aborda problema acestui deficit oferind oportunitati de studiu, de formare profesionala, de a acumula experienta profesionala sau de a participa la actiuni de voluntariat in strainatate.

Calitatea si relevanta organizatiilor si sistemelor europene de educatie, de formare si care vizeaza tineretul vor fi consolidate prin sprijinul acordat imbunatatirii metodelor de predare si de invatare, noilor programe de invatamant si dezvoltarii profesionale a membrilor personalului didactic si a lucratorilor din domeniul tineretului, inclusiv prin intermediul unei cooperari mai stranse intre institutiile de invatamant si operatorii economici.

Bugetul de 14,7 miliarde euro pentru perioada 2014-2020 tine cont de previziunile de inflatie si reprezinta o crestere cu 40% fata de nivelurile actuale. Este de asteptat sa se aloce fonduri suplimentare pentru invatamantul superior care implica mobilitate si pentru consolidarea capacitatilor in cazul tarilor care nu sunt membre ale UE. Negocierile in acest sens vor fi finalizate in 2014.

Urmatoarele etape

Organizatiile interesate sunt incurajate sa citeasca ghidul programului pentru a obtine mai multe informatii despre diferitele posibilitati de finantare. Ele sunt invitate sa transmita cererile lor (in cele mai multe cazuri online) la agentia nationala din propria tara sau la Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura.

sursa: http://www.immromania.ro

Un nou test pentru diagnosticarea facila a autismului la adulti

Cercetǎtorii de la Karolinska Institutet din Suedia au dezvoltat un nou instrument de screening pentru a facilita diagnosticul de tulburare din spectrul autismului (TSA) la adulţi. Testul este prezentat în revista ştiinţificǎ „Molecular Autism” şi este unic prin faptul cǎ cercetǎtorii au comparat, pentru evaluarea lor, un grup diagnosticat cu tulburari din spectrul autismului (TSA) cu un al doilea grup de pacienţii de psihiatrie.

TSA sau Tulburǎrile de spectru autist reprezintǎ un termen generic care se referǎ la toate formele de autism şi la sindromul Asperger. TSA cauzeazǎ probleme majore în comunicarea şi interacţiunea cu alte persoane şi poate duce la rutine şi manifestǎri compulsive. La adulţi, diagnosticarea corectǎ a tulburǎrilor din spectrul autismului şi distingerea lor de alte afecţiuni psihice poate fi o problemǎ, deoarece simptomele, de multe ori, se suprapun sau sunt similare cu cele de la schizofrenie, deficit de atenţie şi tulburare de hiperactivitate (ADHD) sau cu tulburǎri de personalitate severe.

Metodele de screening folosite astǎzi pentru a face un diagnostic corect, în rândul adulţilor cu TSA, sunt consumatoare de timp şi necesitǎ o experienţǎ considerabilǎ. Specialiştii suedezi de la Departamentul de Neuroştiinţe Clinice, sub conducerea dr. Susanne Bejerot, au rafinat şi simplificat un test american existent, RAADS-R (folosit în diagnosticarea autismului şi sindromului Asperger). Noul test este un chestionar cu 14 întrebări de auto -screening şi a fost numit: „RAADS-14 ecran”. Acesta include trei grile care mǎsoarǎ nivelul mental, anxietatea socialǎ şi hipersensibilitatea senzorialǎ - toate simptome comune în autism. Răspunsurile sunt clasificate în funcţie de istoricul clinic al pacientului, luându-se în seamǎ vârsta la care aceste simptome au apǎrut.

Cercetarea s-a fǎcut pe un grup de 135 de adulţi cu inteligenţǎ medie şi cu istoric TSA şi 508 subiecţi de control, cu o formǎ de tulburare psihiatricǎ, alta decât TSA. Alţi 590 de subiecţi de control sǎnǎtoşi au fost, de asemenea, incluşi în studiu. Rezultatele au arǎtat cǎ este posibil sǎ se diferenţieze în mod clar grupul cu tulburari din spectrul autismului fata de pacienții cu ADHD sau schizofrenie. Valoarea medie în testul pentru cei care suferǎ tulburǎri din spectrul autismului a fost de 32 de puncte (dintr-un total de 42) , comparativ cu 15 pentru pacienţii cu ADHD şi 11 puncte pentru celelalte tulburǎri psihiatrice și 3 puncte pentru subiecţii sǎnǎtoşi. Studiul a arǎtat cǎ, în procent de 97 la sutǎ, persoanele adulte cu TSA ar putea fi identificate cu ajutorul acestui test .

„Problema cu cele mai multe instrumente de screening de psihiatrie este cǎ acestea au fost testate doar cu subiecţi sǎnǎtoşi de control, ceea ce este complet lipsit de sens în acest context. În acest caz, am prezentat o scarǎ care poate ajuta la diferenţierea grupului de spectru autism de alte tulburǎri psihice. Sperǎm cǎ noul test va economisi timp şi va simplifica munca în îngrijirea adulţilor cu TSA”, spune dr. Bejerot.

sursa: http://jurnalul.ro; http://www.cursuriautism.ro/un-nou-test-pentru-diagnosticarea-facila-a-autismului-la-adulti.php

Autismul poate fi diagnosticat mai repede cu ajutorul unor camere de filmare ascunse

Autismul poate fi diagnosticat mai repede cu ajutorul unor camere de filmare ascunse

Cercetătorii de la Centrul de Autism „Marcus” din Atlanta susțin că au dezvoltat un nou procedeu de depistare timpurie a acestei boli. Într-o cameră de testare, experții au pus câțiva copii să se uite la un televizor unde se derulează diferite imagini. În acest timp, cei mici sunt filmați cu mai multe camere speciale ascunse, cu ajutorul cărora medicii le studiază reacțiile feței și mișcările ochilor pentru a căuta semne ale bolii.  

„Acest studiu ne arată că este posibil să identificăm semne ale dizabilităților sociale încă din primele luni ale vieții“, a afirmat Warren Jones, directorul unui centrul de autism.

Oamenii de știință spun că noua modalitate de testare are ca scop dezvoltarea unei proceduri de depistare a autismului înainte ca simptomele reale să-și facă simțită prezența. Până acum, medicii nu puteau pune un diagnostic mai devreme de 5-6 ani.

„Am urmărit modul în care cei mici privesc lumea din a doua lună de viață până la doi și chiar trei ani, când este confirmat diagnosticul final“, a adăugat Warren Jones.

După testul efectuat lunar sau o dată la două luni, copiii care au fost diagnosticați cu tulburări comportamentale și întârziere de vorbire au fost incluși într-un program de tratament.

Autismul este o boală mentală, care afectează abilitatea copiilor de a comunica și de a relaționa. Potrivit cercetătorilor, studiile de specialitate arată că această afecțiune ar fi cauzată de unele mutații genetice.

sursa: http://www.reporterntv.ro; http://www.cursuriautism.ro/autismul-poate-fi-diagnosticat-mai-repede-cu-ajutorul-unor-camere-de-filmare-ascunse.php

Cantareata britanica Susan Boyle a marturisit ca a fost diagnosticata cu sindromul Asperger, o forma usoara de autism

Cântăreaţa britanică Susan Boyle a mărturisit că a fost diagnosticată cu sindromul Asperger, care este o formă de autism. Vedeta în vârstă de 52 de ani s-a declarat mulţumită că în sfârşit afecţiunea de care suferă a fost identificată corect, relatează duminică Associated Press.

Susan Boyle a afirmat că a fost consultată de un specialist acum un an şi acesta i-a spus că are sindromul Asperger şi un IQ peste medie. În copilărie, ea s-a confruntat cu dificultăţi de învăţare despre care i s-a spus că sunt urmarea privării de oxigen la naştere care i-a afectat creierul. Aceste greutăţi i-au dat de furcă la şcoală, unde era hărţuită de alţi copii.

'Am ştiut mereu că mi s-a pus o etichetă nedreaptă', a declarat Boyle într-un interviu publicat duminică în The Observer. 'Acum înţeleg mai clar care este problema şi mă simt uşurată şi ceva mai relaxată în ce mă priveşte, iar oamenii vor înţelege mai bine cine sunt şi de ce fac ceea ce fac', a adăugat ea. 

Susan Boyle a făcut senzaţie şi a devenit vedetă internaţională în 2009, după prestaţia sa la show-ul Britanicii au talent /Britain's Got Talent/. Contrastul dintre timiditatea pe care o afişa şi vocea sa puternică i-a atras o armată de fani. Cântăreaţa a vândut peste 14 milioane de discuri în toată lumea şi şi-a lansat recent cel de-al patrulea album, 'Home for Christmas' /Acasă de Crăciun/. Susan îşi pregăteşte şi debutul pe marele ecran, cu filmul de sezon 'The Christmas Candle'. AGERPRES (AS - editor: Mihaela Toth)

sursa: http://www.agerpres.ro;http://www.cursuriautism.ro/cantareata-britanica-susan-boyle-a-marturisit-ca-a-fost-diagnosticata-cu-sindromul-asperger-o-forma-usoara-de-autism.php

Copiii cu autism gasesc cu greu cabinete stomatologice specializate pe nevoile lor

Copiii cu autism găsesc cu greu cabinete stomatologice specializate pe nevoile lor, mulţi medici refuzând să-i trateze din cauza dizabilităţii de care aceştia suferă. Mai mult, din acest an statul nu mai decontează aceste servicii medicale, iar părinţii sunt nevoiţi să plătească sume exorbitante la cabinete private.

Pentru multe persoane cu autism, programările de rutină precum vizitele la medic, la dentist sau la frizer pot fi extrem de greu de tolerat. Noutatea mediului, zgomotele noi, luminile puternice, atingerile fizice le pot induce acestora o stare de nervozitate, apărând simultan comportamente de nesupunere sau evitare. Din aceste motive, specialiştii din domeniu contactaţi de RL susţin că medicii stomatologi români evită să le ofere acestor copii servicii medicale.

„Pentru o carie simplă, care -s-ar fi putut rezolva fără anestezie generală, din cauza faptului că medicii nu ştiu sau nu au răbdare să lucreze cu un copil cu autism, aceştia recomandă din start anestezierea generală, şi nu este normal”, ne-a declarat Georgeta, mama unui copil cu autism. În mod normal, ar trebui să se recurgă la sedare numai în cazurile în care copilul suferă de forme severe de autism. Pentru cazurile uşoare, este recomandabil ca medicul să familiarizeze copilul cu mediul în care lucrează şi să îndepărteze toţi factorii care i-ar -putea produce acestuia stres. Dar asta necesită timp, iar în România există puţini medici care sunt dispuşi să facă programe de desensibilizare.Totodată, -este ştiut faptul că o problemă dentară la un copil cu diza-bili-tăţi este resimţită mult mai -amplificat decât la un copil -sănătos.

„În urmă cu 6 ani am început să lucrăm cu Andrei, primul copil cu autism din centru la care nevoia unei intervenţii stomatologice s-a dovedit stringentă şi de neevitat. Andrei avea 9 ani, o formă de autism sever şi era nonverbal. Din păcate, toate încercările noastre de a media şi coordona o intervenţie stomatologică reuşită au eşuat. Principala problemă pe plan local era lipsa unui anestezist dispus să colaboreze cu un medic stomatolog. În plus, nici unul nici altul nu erau dispuşi să îşi asume riscurile ce decurg din anestezierea unui copil atipic. A doua, la fel de descurajantă, incapacitatea lui Andrei de a înţelege necesitatea intervenţiei. Nu înţe-le-gea ce se întâmplă şi, chiar dacă ar fi înţeles, nu era pregătit din punct de vedere senzorial să colaboreze cu medicul stomatolog”, explică Ana Dragu, pre-şedintele Asociaţiei „Autism -Europa“ Bistriţa.

„Am plătit 2.300 lei la ­particular pentru câteva intervenţii ­simple“

Pe fondul acestor probleme cu care se confruntă constant părin­ţii care au copii cu dizabi­lităţi, anul acesta, după rectificarea bugetară, a mai apărut o ştire descurajantă: Ministerul Sănătăţii a anunţat că medicina dentară, inclusiv la copii, nu va mai fi decontată din bani publici. Astfel, au existat cazuri în care părinţii au plătit sume exorbitante în mediul privat pentru servicii stomatologice.

Letiţia Munteanu, de pil­dă, mama unei fete care suferă de o formă severă de autism, a plătit 2.300 lei pentru ora în care copilul a stat anesteziat pe scaunul dentistului, pentru a i se repara câteva carii simple. „O dureau gingiile,când ne spălam pe dinţi şi avea câteva carii simple, nu o dureau, dar trebuia să le reparăm. Ştiind că în Târgu Mureş, în clinici, la aceşti copii nu se fac decât extracţii şi nevoind ca fata să rămână fără dinţi, am mers la o clinică dentară privată la Cluj. Pentru câteva intervenţii simple, fără să ne anunţe preţu­rile înainte, a trebuit să plătim 2.300 lei, este ceva îngrozitor”, ne-a declarat Letiţia Munteanu.

În România există un singur centru dedicat copiilor cu autism care derulează un program de desensibilizare şi intervenţii stomatologice la persoanele cu tulburări din spectrul autist: Centrul „Micul Prinţ“ din Bistriţa. „Din ce ­mi-au povestit părinţii, stomatologii refuză să-i trateze pe aceşti copii din două motive: lipsa de disponibilitate şi lipsa unui anestezist în cabinetul res­pectiv.

Dacă nu vrei să sedezi copilul, atunci poţi să lucrezi cu el chiar şi timp de un an de zile pe partea de desensibilizare. Ce presupune acest lucru? Presupune crearea de rutine cu medicul, cu scopul de a obişnui copilul cu mediul. Am avut câţiva copii cărora am reuşit să le lucrez în gură fără să mai fie nevoie de anestezie sau inhalo-sedare”, a explicat Doru Stere, medicul stomatolog care colaborează cu acest centru.

sursa: http://m.romanialibera.ro; http://www.cursuriautism.ro/copiii-cu-autism-gasesc-cu-greu-cabinete-stomatologice-specializate-pe-nevoile-lor.php

Copiii cu predispozitie genetica la autism, daca traiesc intr-un mediu cu aer poluat, prezinta risc mai mare de a dezvolta o forma de TSA

Copiii cu o predispozitie genetica la autism, daca traiesc intr-un mediu cu aer poluat, prezinta un risc mai mare de a dezvolta o forma de TSA (tulburari din spectrul autist) decat copiii cu aceeasi predispozitie genetica, dar care traiesc intr-un mediu nepoluat. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetatorii de la Scoala de Medicina Keck a Universitatii din California de Sud, studiul lor urmand a fi publicat in luna ianuarie in prestigioasa revista medicala „Epidemiology”.

 

Cercetarile au aratat ca exista o legatura intre poluarea aerului si autism si intre autism si gena MET (o gena care influenteaza conexiunile intre diferite regiuni ale creierului implicate in comportamentul social). Ei au constatat ca o combinatie a acestor factori creste riscul de a dezvolta o forma de TSA. „Gena MET modificata a fost asociata cu autismul in mai multe studii. Aceasta gena controleaza prezenta proteinelor MET atat in creier, cat si in sistemul imunitar, iar studiul ei poate prezice modificarea structurii creierului si a functiilor lui. Aceasta descoperire este importanta pentru a stabili mecanismele prin care acesti factori genetici si de mediu interactioneaza, ajungandu-se la cresterea riscului de a dezvolta autism la copii”, a declarat unul dintre autorii studiului, Daniel B. Campbell, profesor universitar si doctor in psihiatrie si stiinte comportamentale la Scoala de Medicina Keck.

Cercetarea a inclus 408 copii, cu varste intre 2 si 5 ani, inclusi in programul „Childhood Autims Risk Form Genetics and the Enviroment Study” (un grup-baza pentru studiul incidentei autismului la prescolari, in California). Dintre acestia, 252 de copii au indeplinit criteriile pentru autism si Asperger.

Gradul de expunere la poluarea aerului a fost calculat luandu-se in seama atat resedinta actuala a copiilor, cat si resedintele din trecut ale copiilor si ale mamelor (in perioada de sarcina, dar si inainte, mergand pana in adolescenta acestora), au fost folosite masuratorile privitoare la traficul local, ca si masuratorile regionale ale calitatii aerului. Genotipul MET a fost determinat prin prelevarea de sange de la copii si de la mamele lor. „Cercetarile noastre arata ca in cazul copiilor cu genotip de risc, care au fost expusi la nivel ridicat de poluare, incidenta diagnosticului de TSA a fost mai mare decat in cazul copiilor fara genotip de risc si cu expunere mai mica la aerul poluat”, a declarat si celalalt autor al studiului, asist. univ. Heather E. Volk, cercetator in medicina preventiva si pediatrie la Universitatea din California de Sud. 

„Desi se banuieste de mul timp ca interaciunea dintre gene si mediu contribuie la riscul de dezvoltare a autismului, aceasta este prima demonstratie de interactiune specifica intre un factor de risc genetic bine stabilit si un factor de mediu care are consecinte in instalarea TSA”, a declarat Campbell.

sursa: http://jurnalul.ro; http://www.cursuriautism.ro/copiii-cu-predispozitie-genetica-la-autism-daca-traiesc-intr-un-mediu-cu-aer-poluat-prezinta-risc-mai-mare-de-a-dezvolta-o-forma-de-tsa.php

La o scoala speciala pentru copiii cu autism si ADHD se face zooterapie cu caini

La o şcoală specială din Bistriţa câinii sunt cei care joacă un rol important în terapia mai multor copii cu dizabilităţi. Tratamentul este recomandat în special pentru copii cu autism şi ADHD.

Damon, Fly şi Dex sunt trei câini cu abilităţi speciale, adevăraţi doctori cu patru lăbuţe. Au fost dresaţi să fie blânzi şi jucăuşi cu copiii de la Centrul de Educaţie Incluzivă nr.1 din Bistriţa. Cu ajutorul patrupedelor, micuţii pot să relaţioneze mai uşor cu lumea exterioară. Tratamentul este recomandat în special pentru copii cu autism şi ADHD.

Căţeii sunt dresaţi de o familie de instructori care face acest lucru de peste 7 ani. Fly, căţeluşa australiană, este cea mai iubită. La o recentă întâlnire, ea le-a împărţit copiilor bomboane dintr-un coş.

Zooterapia se face în grupuri de câte 5 copii care petrec în jur de 20 de minute cu căţeii. Întâlnirile au loc o dată pe lună şi sunt aşteptate cu nerăbdare de copii.

sursa: http://stiri.tvr.ro; http://www.cursuriautism.ro/la-o-scoala-speciala-pentru-copiii-cu-autism-si-adhd-se-face-zooterapie-cu-caini.php

Gripa mamei in timpul sarcinii dubleaza riscul ca bebelusul sa sufere de autism

Gripa mamei in timpul sarcinii dubleaza riscul ca bebelusul sa sufere de autism, indica un studiu efectuat de un grup de cercetatori danezi.

Potrivit studiului, incidenta autismului este de doua ori mai mare la copiii nascuti din mame care au suferit de gripa in timpul sarcinii.

Riscul s-a triplat daca acele mame au avut perioade prelungite de febra inainte de saptamana a 32-a de sarcina.

De asemenea, administrarea de antibiotice in timpul sarcinii a fost si ea asociata cu o probabilitate usor mai mare de a avea un copil suferind de autism.

Autorii studiului recomandă femeilor insarcinate sa se vaccineze contra gripei, ca masura de precatie.

Studiul a fost efectuat pe baza anchetelor a 97 de mii de copii danezi cu varste cuprinse intre opt si 14 ani.

Promovarea modului de viata sanatos este scopul Campaniei nationale de comunicare si sensibilizare a populatiei cu sloganul "Spune Da pentru sanatatea ta!", editia 2013, finantata de Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

sursa: http://protv.md/, http://www.cursuriautism.ro/gripa-mamei-in-timpul-sarcinii-dubleaza-riscul-ca-bebelusul-sa-sufere-de-autism.php

Hormonul iubirii, ajutor in caz de autism

Oxitocina, cunoscut şi sub denumirea de hormonul iubirii, poate modifica activitatea creierului la copiii cu autism, sunt de părere oamenii de ştiinţă.

Ei susţin că dragostea părinţilor îi ajută pe copiii care suferă de această problemă să fie mai sociabili.

La cercetarea, publicată în ,,Dezbateri ale Academiei Naţionale de Ştiinţe”, au participat 17 copii cu autism, cu vârsta între 8 şi 16 ani. O parte dintre ei au folosit un spray nasal care conţinea şi oxitocină, în timp ce celorlalţi doar le-a fost analizată starea de sănătate.

După administrarea spray-ului, specialiştii au monitorizat cu ajutorul unui scaner activitatea cebrală a participanţilor. Ulterior, copiilor le-au fost arătate mai multe imagini cu pesoane, dar şi unele cu maşini.

Astfel, ei au ajuns la concluzia că primul grup de copii, cei care au primit spray cu oxitocină, au avut mult mai activă partea din creier care este responsabilă de comunicare şi socializare la vederea pozelor cu persoane.

,,Deşi rămânem cu multe întrebări privind efectele oxitocinei, aceste rezultate sugerează că afectivitatea părinţilor este un instrument de ajutor pentru copiii care suferă de autism. Mai sunt situaţii când părinţii dau medicamente copiilor cu autism, iar acest lucru poate face mai mult rău decât bine”, a explicat Kevin Pelphrey, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu.    

sursa: http://www.clicksanatate.ro; www.cursuriautism.ro

Marius Teodor Zamfir: Copilul mic si privitul excesiv la televizor. Autism sau autizare? De ce incidenta este 80% baieti si 20% fete?

Studiu bazat pe experienta profesionala.

Psih. Marius Teodor Zamfir

Copilul mic şi privitul excesiv la televizor.

 Autism sau autizare?

De ce incidenţa este 80% băieţi şi 20% fete?

Sunt coordonatorul unui centru pentru copiii cu autism, şi de peste 8 ani de zile lucrez cu astfel de copii. În ultimul an se întâmplă un fenomen îngrijorător. La peste 90% din cazurile de copii cu vârste cuprinse între 2-3 ani, diagnosticaţi de medicii neuropsihiatrii cu tulburări din spectrul autist, atât eu cât şi majoritatea specialiştilor din domeniu, asociem ca şi factor declanşator al acestor tulburări, vizionarea excesivă a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală (calculator, telefon mobil, tabletă). Este vorba în special de cazurile în care vizionarea TV reprezintă în medie peste 5 ore/zi, şi în unele situaţii chiar peste 10 ore/zi. Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui “să nu fie” un fapt îngrijorător, în cazul copiilor şi mai ales al copiilor mici de 0-3 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsaţi în medie peste 5 ore/zi în faţa mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho motrica, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziţie şi/sau comportament, şi mai grav de ADHD sau chiar de autism.

Având în vedere experienţa acumulată în recuperarea copiilor cu autism, există diferenţe majore între copii cu autism „clasic” şi copii autizati prin vizionarea TV (cu toate că aparent toate evaluările şi testele psihologice iniţiale confirmă acelaşi diagnostic în ambele cazuri). Acest lucru se evidenţiază în cadrul procesului de recuperare.

În cazul autismului clasic recuperarea se realizează în timp, aproximativ 2-4 ani sau chiar toată viaţa, cu program de terapie individuală de minim 6-8 ore/zi şi procent de integrare în învăţământul de masă puţin peste 50%. În multe cazuri, cu toate aceste intervenţii intensive, copii vor mai prezenta anumite sechele pentru toată viaţa.

În cazul copiilor autizati de privitul excesiv la TV, recuperarea se realizează în 6-18 luni, cu program de terapie individuală de minim 2-4 ore/zi şi cu procent de integrare în învăţământul de masă peste 90%. În majoritatea cazurilor neexistând alte sechele la finalizarea procesului terapeutic.

Asta deoarece, în cazul copiilor cu autism afectarea neurologică este gravă şi presupune o distrugere ireversibilă a anumitor zone ale sistemului neurologic, mai precis distrugerea legăturilor dintre neuroni (sinapse sau axoni). Majoritatea cazurilor sunt datorate intoxicaţiilor cu metale grele (mercur, aluminiu, plumb) sau de infecţi la nivelul creierului (encefalită, meningită). În cele mai multe din aceste situaţii cauza o reprezintă efectele adverse şi nedorite ale vaccinării excesive şi de la vârste foarte fragede, cumulat cu un sistem imunitar deficitar sau nedezvoltat corespunzător.

În cazul copiilor autizati de privitul la TV este vorba de o nedezvoltare corespunzătoare a sistemului neurologic, datorită lipsei de stimulare psiho motrica. Deci în acest caz nu este vorba de o distrugere a legăturilor neurologice, ci de inexistenţa lor sau de o reformatare a acestor legături, datorită unei stimulări necorespunzătoare. În majoritatea timpului, copilul primeşte doar anumite senzaţii (vizuale sau/şi auditive) provenite dintr-un mediu virtual, neexistând posibilitatea să coreleze aceste senzaţii vizuale şi auditive cu celelalte tipuri de senzaţii; vestibulare, tactile, de miros, de gust, neputând astfel să se dezvolte corespunzător. La un astfel de copil, dacă nu se intervine precoce (înainte de 2-3 ani), problemele acestea se vor accentua din ce în ce mai mult, se crează rupturi între senzaţii şi percepţii, accentuându-se tulburările din spectrul autist.

Concluzii:

Chiar din primii ani de viaţă, şi nu numai, copii au nevoie de o relaţie foarte apropiată cu părinţii şi cu ceilalţi membrii ai familiei. Au nevoie de ajutor, de îngrijire, de ghidare, de suport, de educaţie, nevoi care nu pot fi suplinite în nici un caz de televizor, calculator, tabletă, telefon, ci numai de o interacţiune directă a copilului cu persoanele şi obiectele îndrăgite. Numai astfel se pot dezvolta normal şi natural.

Incidenţa tulburării din spectrul autist la fete şi băieţi.

Pentru a înţelege mai bine cum influenţează mediile virtuale dezvoltarea copiilor trebuie să ştim că există o diferenţă majoră între dezvoltarea fetelor şi băieţilor în etapa copilăriei mici (0-3 ani). Elocventă în acest sens este incidenţa foarte diferită a autismului şi ADHD-ului, unele din cele mai grave boli neurobiologice, cu o creştere alarmantă în ultimii ani în rândul populaţiei.

Băieţii au o incidenţă de aproximativ 80%, faţă de cazurile fetelor cu aproximativ 20%. În general în cazul fetelor chiar dacă incidenţa este mai scăzută, gravitatea afectării este mult mai mare. Acest fapt este datorat dezvoltării diferenţiate la naştere, şi în perioada copilăriei mici, a băieţilor şi fetelor. Fetele prezintă o “barieră” susţinută de sistemul neurologic, genetic şi imunitar care prezintă avantaje majore faţă de băieţi şi care le protejează astfel mult mai bine. De aceea în cazurile când agresiunea externă depăşeşte această barieră, înseamnă că este vorba despre o agresiune foarte gravă. Fetele chiar dacă au o incidenţă mai scăzută, prezintă un grad de afectare mai mare. Pentru a exemplifica vom prezenta diferenţele dintre băieţi şi fete din punct de vedere genetic, neurologic şi biologic, mai ales în primii ani de viaţă.

Sistemul genetic

Genomul uman este format din 46 de cromozomi grupaţi în 23 de perechi. Perechile de cromozomi sunt formate dintr-un cromozom de la mamă şi un cromozom de la tată. Până la perechea 22 nu există diferenţe între perechile de cromozomi ale fetelor şi băieţilor. La perechea 23 există un cromozom X de la mamă, iar de la tată poate fi un cromozom X în cazul fetelor, sau un cromozom Y în cazul băieţilor (deci tatăl stabileşte prin materialul lui genetic sexul copilului). Studiile au arătat că tocmai din această cauză băieţii sunt mai expuși bolilor şi mutațiilor genetice, tocmai pentru că nu au un cromozom dublu care ar putea să “compenseze” greșelile codului genetic, sau agresiunea externă asupra acestuia.

Atunci când unul dintre cromozomii X ai femeii prezintă probleme, celălalt cromozom X poate compensa deficitul. Aceşti cromozomi conţin şi numeroase molecule numite micro ARN, care reglează funcţionarea sistemului imunitar, făcându-l astfel mult mai flexibil şi mai rezistent. Un alt studiu ne demonstrează că posibilităţile de recombinare genetică sunt mult mai mari la băieţi decât la fete, tocmai datorită perechii 23 de cromozomi care la fete este XX şi la băieţi XY.

Concluzii: din punct de vedere genetic fetele prezintă un avantaj major la naştere, avantaj care poate compensa anumite deficienţe genetice sau anumite agresiuni externe asupra materialului genetic.

Sistemul neurologic

Emisferele stânga şi dreapta ale creierului sunt legate printr-o serie de nervi care se numesc corpul calos. Acest “cablu” face ca o parte a creierului să comunice foarte bine cu cealaltă, permiţând schimbul de informaţii, ca două calculatoare pe umeri, legate de o interfaţă unică. Ei bine, la femeie, corpul calos este mai gros decât la bărbat, având cu peste 30% mai multe legături între emisfere.

Femeile au cu 11% mai mulţi neuroni în zona creierului destinată emoţiilor, empatiei şi memoriei. Întrucât au şi mai mulţi neuroni-oglindă, ele sunt de asemenea mai înclinate spre a observa stările emoţionale ale celor din jur, putând astfel descifra mult mai devreme limbajul receptiv al persoanelor din jur. Totodată prezintă şi o capacitate mult mai mare de imitare, faţă de băieţi. Este cunoscut faptul că această capacitate de imitare reprezintă de fapt “motorul învăţării” în etapele iniţiale ale dezvoltării copilului, fiind folosită foarte des chiar şi de către noi, adulţii.

În primii doi ani de viaţă, emisferele drepte – a mamei şi copilului – sunt deosebit de active, emisfera dreaptă având un rol foarte important în prelucrarea comunicării nonverbale, şi în dezvoltarea capacităţii copilului de a procesa eficient stimulii vizuali de la părinţi, deoarece emisfera dreaptă este responsabilă de perceperea şi detectarea imaginilor vizuale. Trebuie amintit că femeile gândesc preponderant cu emisfera dreaptă, fiind astfel mult mai folosită şi mai dezvoltată decât la băieţi. Maturizarea timpurie a emisferei drepte pare, de asemenea, să fie implicată în procesul de învăţare emoţională implicită, care precede dezvoltarea verbal, şi ca atare reprezintă substratul biologic al inconştientului dinamic.

Concluzia este că fetele au o capacitate mult mai mare de receptare şi decodificare a limbajului, atât receptiv cât şi expresiv, limbaj care apare şi se dezvoltă mai precoce decât la băieţi.

Factori biologici

Studii recente, au demonstrat că femeile au de două ori mai multe celule albe în sânge decât bărbaţii, rezultând un sistem imunitar mult mai puternic. Lucru confirmat şi de bolilor autoimune, unde incidenţa este de 70-75% la femei, tocmai datorită sistemului lor imunitar mai puternic, care în cazul acestor boli autoimune atacă propriul organism.

Un alt factor biologic îl reprezintă hormonii sexuali: masculini – testosteronul, şi feminini – estrogenii. Estrogenii stimulează dezvoltarea celulelor nervoase, apărând mai multe conexiuni la nivelul creierului şi între cele două emisfere, întărind totodată sistemul imunitar, deoarece blochează producţia unei enzime denumite Caspase-12, împiedicând astfel procesul inflamator.

Aşa cum am văzut există diferenţe destul de mari între fete şi băieţi la naştere şi în perioada copilăriei mici, diferenţe care protejează fetele de foarte multe boli neurobiologice grave, lucru confirmat şi de incidenţa diferită a acestor boli.

Influenţa mediilor virtuale

 Cauză a autizarii copiilor

Pentru a putea înţelege mai bine cum influenţează mediile virtuale dezvoltarea copiilor, exemplificăm etapele/stadiile dezvoltării neuropsihologice la sugar (0-1 an) şi copilul mic (1-3 ani).

Primul contact al copilului cu mediul extern se realizează prin senzaţii, ce sunt receptate prin organele de simţ, care la naştere chiar dacă sunt dezvoltate, se deosebesc foarte mult de cele ale adultului. În contact cu mediul înconjurător, odată cu trecerea timpului şi cu experimentarea de noi situaţii, aceste senzaţii se transformă în percepţii. Pentru a demonstra diferenţa dintre senzaţii şi percepţii vom folosi următorul exemplu. Strigăm copilul pe nume, sau producem un zgomot puternic. Dacă senzaţia auditivă este integrată corespunzător în percepţie, reacţia normală a copilului este să se întoarcă către sursa de zgomot. În cazul copiilor care nu au fost stimulaţi corespunzător sau care au anumite probleme neurologice, există o mare probabilitate să nu reacţioneze în nici un fel sau să reacţioneze necorespunzător la aceste senzaţii auditive. În marea majoritate a cazurilor dau impresia că nu aud, cu toate că în alte cazuri sunt foarte receptivi la anumite zgomote (în special reclame TV, anumite melodii, sau sunete preferate). În aceste cazuri copilul nu are probleme în preluarea informaţiei senzoriale, ci doar în prelucrarea (transformarea şi integrarea) acesteia în percepţie.

De aceea în cazul copiilor care sunt lăsaţi foarte mult în fata mediilor virtuale, mai ales în perioada de dezvoltare senzorio-motorie (0-2 ani), în majoritate cazurilor se produc rupturi sau scurtcircuitări între senzaţii şi percepţii la nivelul majorităţii organelor de simţ. Copilul ajunge astfel să nu mai poată integra, sau să integreze diferenţiat informaţiile primite din mediu. Apar astfel o multitudine de comportamente problemă: lipsa limbajului expresiv (vorbirea) sau chiar lipsa limbajului receptiv (înţelegerea); dau impresia că nu aud sau sunt deranjaţi excesiv de anumite zgomote; mănâncă o gamă foarte restrânsă de alimente sau doar anumite texturi de alimente (în special păsat); miros excesiv anumite alimente; se uită la obiecte cu ochii într-o parte, sunt foarte atraşi în comportamente stereotipe sau repetitive; pipăie într-un mod foarte diferit anumite obiecte, şi astfel de exemple pot continua.

Învăţarea este continuă pe tot parcursul vieţii. În primii 3 ani de viaţă, pe parcursul primei copilării şi până la adolescenţă creierul se dezvoltă în salturi majore pe durata “ferestrelor de oportunitate”, manifestându-se ca un burete spongios care absoarbe rapid şi uşor multă informaţie.

Dezvoltarea vizuală şi auditivă

Dezvoltarea vizuală şi auditivă începe la naştere şi se continuă până între 4 şi 5 ani. Dezvoltarea acestor capacităţi senzoriale este foarte importantă deoarece permite copiilor, mai ales nou-născuţilor să perceapă şi să interacţioneze cu lumea din jurul lor. În timpul primelor luni, în special, bebeluşii trebuie să se acomodeze cu forme de obiecte şi fiinţe, culori, diferenţe de distanţe şi sunete variate. Toate acestea sunt necesare pentru a dezvolta la copil capacitatea de reacţie la stimulii vizuali şi auditivi, la acomodarea cu mediul.

Dezvoltarea limbajului verbal.

Prima perioada de învăţare a limbajului începe de la naştere şi se termină la 10 ani. Deşi învăţarea se desfăşoară pe întreaga perioadă a vieţii, în primii ani de viaţă copii reţin mai uşor, tocmai datorită undelor cerebrale specifice vârstei. Copiilor trebuie să li se vorbească, să audă cântece, să li se citească şi aceste eforturi sunt răsplătite de abilitatea copilului de a vorbi şi citi mai devreme. Dacă se răspunde la murmurul şi eforturile lor de a repeta cuvinte copilul îşi dezvoltă limbajul mai rapid. De exemplu, copiii mici învaţă gramatică şi semnificaţia limbii lor materne doar prin expunerea simplă, chiar din primii ani de viaţă. Prin expunerea mai târzie (3-5 ani) este posibilă învăţarea limbajului, dar se face mai lent şi cu dificultăţi.

Dezvoltarea fizică şi motorie

Dezvoltarea fizică şi motorie la copii are loc de la naştere şi până la vârsta de 12 ani. În această perioadă de timp copii învaţă să îşi folosească corpul. De la poziţia culcat copilul învaţă să meargă, să prindă cu mâna diverse obiecte, îşi dezvoltă musculatura şi învaţă să aprecieze cum poate să-şi folosească corpul. El are nevoie de mulţi ani să îşi dezvolte abilităţile de coordonare pentru a se juca, a prinde cu uşurinţă o minge, şi chiar şi atunci pentru a dezvolta şi rafina diverse aptitudini etapa acesta poate continua şi în adolescenţă (exemplu sportivii).

Dezvoltarea emoţională şi socială

Prima perioadă, pentru dezvoltarea emoţională şi socială la copii este de naştere la 12 de ani. Diferite aspecte ale dezvoltării emoţionale şi sociale, care includ capacităţi mai mari, cum ar fi gradul de conştientizare al altor persoane, empatia şi încrederea, sunt importante la momente diferite. Inteligenţa emoţională este critică pentru o viaţă de succes. O parte a creierului care reglementează emoţiile, amigdala, este modelată de timpuriu prin experienţa şi astfel crearea de sinapse (legături neuronale). Cultivarea empatiei, fericirii, speranţei şi flexibilităţii la o vârstă cât mai mică este deosebit de importantă.

Dezvoltarea socială, care implică gradul de conştientizare al sinelui şi capacitatea copilului de a interacţiona cu alţii, are loc de asemenea în etape. De exemplu, schimbul de jucării la vârsta de 2 ani este ceva mai dificil de realizat pentru creier deoarece nu este pe deplin dezvoltat pentru a înţelege şi a realiza schimbul. Această capacitate socială este mai frecvent întâlnită la copii de 3 ani sau mai mari. Părinţii sunt modelele, ghizii copilului care îl vor învăţa să stabilească bazele sănătoase pentru dezvoltarea socială şi emoţională.

Vizionarea excesivă a mediilor virtuale acţionează la copilul mic pe trei căi principale.

1. Privarea senzorială.

În primul rând este vorba de o privare senzorială, deoarece copilul în perioada 0-2 ani se afla într-o etapă de dezvoltare senzorio-motorie în care se dezvoltă numai prin interacţiunea cu persoanele şi obiectele din jurul lui, şi orice privare de la această interacţiune îi poate dăuna grav. În timpul vizionării TV copilul nu primeşte decât informaţii vizuale şi auditive, pe care nu le poate procesa datorită vârstei mici, şi care nu sunt integrate cu celelalte senzaţii şi percepţii (atingere, miros, gust, simţul vestibular). Mediile virtuale sunt medii care solicită, la nivelul procesării, existenţa reprezentării (copilul înţelege că obiectul există chiar dacă el nu îl mai vede). Reprezentarea se formează doar prin interacţiunea directă cu obiectele şi nu cu obiecte virtuale. Astfel dacă reprezentarea nu există copilul nu poate trece la următoarele etape de dezvoltare: identificare (recunoaşterea obiectelor), clasificare (asocierea cu alte obiecte asemănătoare), gândire, imaginaţie etc.

2. Emisiile de unde electromagnetice, specifice televizoarelor.

Un alt factor prin care vizionarea TV acţionează asupra dezvoltării copilului mic este reprezentat de emisiile de unde electromagnetice specifice (unde alfa). Aceste unde emise de către TV interferează, cu undele nostre cerebrale şi produc următorul fenomen: activitatea emisferei cerebrale stângi se diminuează foarte mult, comunicarea inter emisferica, prin corpul calos, slăbeşte semnificativ, iar procesele mentale superioare, care se realizează în cortexul prefrontal, sunt foarte inhibate. Creierul trece într-un ritm predominant de unde cerebrale alfa, activitate electrică ce indică intrarea într-o stare de semiadormire de tip hipnotic. Pentru copilul mic 0-3 ani, vizionarea TV îndelungată afectează creierul, care se află într-o etapă foarte importantă de dezvoltare şi structurare, ajungându-se chiar la o anumită atrofiere corticală ce se manifestă prin dezvoltarea insuficientă a unor arii neuronale. Acest fapt amplifică foarte mult primul factor, cel legat de privarea senzorială. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, trebuie menţionat că inteligenţa unei persoane este stabilită la nivel neurologic de viteza cu care informaţia circulă între cele două emisfere, prin corpul calos^[7], şi de folosire într-o proporţie cât mai mare a ambelor emisfere cerebrale. În condiţiile în care bărbaţii folosesc preponderent emisfera cerebrală stângă, iar femeile folosesc preponderent emisfera cerebrală dreaptă.

Emisfera cerebrală stângă, folosită cu preponderenţă în cazul bărbaţilor, este numită şi „omul de ştiinţă”. Din punct de vedere motric coordonează toată partea dreaptă a corpului, iar din punct de vedere mental este responsabilă cu: logica, analiza, raţiunea, limbajul vorbit^[8], scriere, stabilirea de reguli, etc. Această emisferă gândeşte în paşi logici, secvenţial, îşi organizează lucrurile în timp şi le execută într-o anumită ordine. Îşi foloseşte raţiunea pentru a trage concluzii pe baza unor date, a unor fapte, şi pe baza unei organizări logice. Utilizează numerele şi respectă regulile de folosire a lor. Leagă ideile unele de altele, surprinde relaţiile de tip cauză-efect.

Emisfera cerebrală dreapta, folosită cu preponderenţă de femei, este numită şi „artistul”. Din punct de vedere motric coordonează toată partea stângă a corpului, iar din punct de vedere mental este responsabilă cu: limbajul receptiv, creativitatea, percepţia vizuală, emoţii, simboluri, intuiţie, curiozitate etc. „Artistul” gândeşte nonverbal, în imagini, sunete, emoţii, recunoaşte şi modelează forme, plasează elementele într-un context, percepe conexiunile dintre ele precum şi întregul din care ele fac parte, percepe spaţial, nu are sensul timpului. Sintetizează, schematizează, vizualizează, creează şi foloseşte diferite scheme ori modele pentru abordarea realităţii. Foloseşte analogii şi asocieri de idei, stabileşte legături, înţelege şi foloseşte metafore. Percepe intonaţiile vocii, ritmicitatea vorbirii şi a muzicii, tonalităţile, muzica. Are simţul culorilor. Îşi imaginează şi visează. Este empatică şi intuitivă, pasionată de spiritual şi de mistic. De aceea în majoritatea cazurilor există diferenţe destul de mari de percepţie şi viziune între bărbaţi şi femei.

3. Undele cerebrale.

Un alt factor prin care vizionarea TV acţionează asupra dezvoltării copilului mic este reprezentat de undele cerebrale specifice vârstei, şi aşa cum am arătat mai sus de interferenţa acestor unde cerebrale cu undele electromagnetice emise de TV. În tabelul de mai jos vom arăta importanţa relaţionării şi comunicării cu copilul chiar din primele ore de viaţă, chiar dacă aparent acesta este prea mic să desluşească şi să înţeleagă limbajul nostru.

Undă	Când apare?	Stare mentală / utilitate	Sfat pentru părinţi
Delta 0-4 HZ	Domină la sugar (0-2 ani) când este treaz, când este alăptat sau doarme. La adulţi, în timpul perioadelor de somn profund, aşa numitul somn fără vise.	Inconştientă, somn profund, relaxare foarte profundă. Nu există sentimente sau emoţii în această stare. Funcţie anabolică cu rol în sinteza macromoleculară(ARN, proteine). Corpul se autovindeca şi se resetează ceasul intern. Producţia de hormoni vitali, cum ar fi hormonul de creştere. Rol important în procesele de memorie. Reprezintă „odihnă” propriuzisa a sistemului nervos central. Sentimente de bunăstare şi longevitate.	Implicarea copiilor în conversaţie, chiar dacă aceştia nu sunt pe deplin capabili să răspundă.
Theta 5-8 HZ	La copii cu vârste între 2 şi 6 ani.  Starea explică imaginaţia bogată şi creativitatea la aceste vârste. Adulţi experimentează această stare când sunt între somn/trezire sau la trezire. De asemenea, are loc atunci când visăm, în hipnoză profundă, în meditaţii profunde. Mişcările repetitive sau sunetele ne pot induce această stare.	O mare parte din potenţialul nostru inconştient se afla aici şi mintea noastră inconştienta este total dominantă. O stare de linişte, de relaxare profundă. Oferă acces mai mare la creativitate, introspecţii şi intuiţie. Scade sensibilitatea la durere. Modelarea şi remodelarea memoriei, mai ales a memoriei de lungă durată, prin repararea şi formarea de noi conexiuni la nivel cerebral. Reface sistemul nervos central după eforturi prelungite(învăţare, solicitări psihice, stres prelungit)	Expuneţi copii la situaţii şi jucării care le stimulează creativitatea. Ajutaţi copii să exploreze tot ce este posibil.
Alfa 9-14 HZ	La copii cu vârste între 6 şi 12 (13) ani. La adulţi apar atunci când medităm, când visăm cu ochii deschişi sau în stări de hipnoză uşoară.	Mintea noastră este relaxată, dar în alertă. Această este o stare de conştientizare pasivă, de calm, de relaxare fizică şi psihică. Senzaţiile emoţionale în stare alfa includ un sentiment de bunăstare, plăcerea şi linişte. O stare de învăţare accelerată. Mintea inconştienta este încă în prim plan şi mintea conştientă nu este încă dominantă. Mintea inconştienta nu face distincţie între ceea ce îţi imaginezi sau experienţa actuală. Pur şi simplu, face ceea ce i se spune, arată sau se imaginează, până când acesta devine un obicei. Acesta este motivul pentru care sugestiile hipnotice pot avea efecte puternice în starea alfa.	Încurajaţi copii să viseze la ceea ce este posibil. Fiţi conştienţi  despre sugestiile pe  care le daţi copiilor pentru că va avea efect asupra vieţii lor de adult. Aţi sugerat copiilor că lumea este plină de oportunităţi sau un loc înfricoşător? Fiţi conştienţi de mesajele pe care le daţi copiilor. “Nu fi atât de prost.” “Eşti rău.” Auzind astfel de mesaje se pot crea convingeri care pot dura toată viaţa.
Beta 15-40 HZ	Începând cu vârsta de 12 ani undele dominante în stare trează la copii sunt undele cerebrale caracteristice adultului treaz adică Beta. Cea mai comună formă de unde cerebrale Beta este prezenţa la adulţi în timpul desfăşurării unei activităţi fizice sau când ne gândim la ceva.	Este starea obişnuită cu ochii deschişi, când suntem complet de alertă şi ne concentrăm pe ceea ce este în jurul nostru. Aceasta este starea în care ne confruntăm zi de zi cu soluţionarea problemelor vieţii. Emoţiile în starea Beta includ furia, grijile, frică, anxietatea, tensiunile, surprizele şi foamea. Mintea conştientă este dominantă.	Ajută copilul să recunoască, analizeze şi să rezolve problemele. Senzaţiile emoţionale vor fi experimentate pentru prima dată. Ajută-l să lucreze cu aceste emoţii într-un mod sănătos şi în condiţii de siguranţa.

Dezvoltarea creierului se face şi cu ajutorul undelor cerebrale.

Diferite părţi din creier devin active la momente diferite de timp. Creierul se dezvoltă răspunzând nevoilor de dezvoltare fizică a copilului, de aceea este important ca un copil să beneficieze de o stimulare corespunzătoare nevoilor sale.

Dezvoltarea creierului unui copil deţine cheia pentru viitorul lui, tocmai datorită undelor cerebrale specifice diferitelor perioade de vârste, şi flexibilităţii creierului de a înmagazina foarte multă informaţie în această perioadă de dezvoltare iniţială.

Ca şi sfaturi finale mângâiaţi, vorbiţi, citiţi, zâmbiţi şi cântaţi copiilor voştri, chiar de la naştere. Nu numai că vă veţi simţi mai bine, dar aceste activităţi ajută copilului să se dezvolte, şi îi dăruieşte un bagaj care îi va fi de folos întreaga viaţă. Încă de la concepţie, sufletul intră într-un corp care se dezvoltă şi se adaptează permanent la viaţa pe pământ. Sentimentele mamei şi nu numai ele se transmit şi copilului aflat în “burtică”. Numai astfel copii noştrii se vor dezvolta normal şi natural, şi se vor putea adapta foarte uşor la mediul înconjurător, care din păcate în ultimul timp este din ce în ce mai ostil dezvoltării lor, datorită complicării stilului de viaţă şi tehnologizării masive.

sursa: https://saccsiv.wordpress.com

http://www.cursuriautism.ro/marius-teodor-zamfir-copilul-mic-si-privitul-excesiv-la-televizor-autism-sau-autizare-de-ce-incidenta-este-80-baieti-si-20-fete.php

Autismul - Lichidul cerebral spinal in exces si marimea neobisnuita a creierului in copilarie

Copiii care au fost ulterior diagnosticati cu tulburari de spectru autistic au avut lichidul cefalorahidian excesiv și creierul mărit în copilărie, un studiu realizat de o echipa multidisciplinara de cercetatori cu UC Davis MIND Institut  a constatat, ridicand posibilitatea ca aceste anomalii cerebrale pot servi ca biomarkeri potential pentru identificarea precoce de tulburare de neurodezvoltare.

Studiul este primul de acest gen care  urmareste  traiectoriilor de dezvoltare ale  creierului de la varste foarte fragede pana la copiii (varsta de 16 ani) care mai târziu au dezvoltat autism si primul studio care  asociaza cantitatea excesiva a lichidului cefalorahidian din timpul copilariei cu autismul. "Acesta este primul raport despre o anomalie a creierului asociata copilului cu autism, care este detectabila prin utilizarea convențională a IRM structural", a declarat Directorul de Cercetare David Amaral, care a condus studiul.

"Acest studiu ridica potentialul de dezvoltare a unei metode foarte timpurii de detectare a autismului. Depistarea precoce este critica, deoarece interventia timpurie poate reduce deficientele cognitive și comportamentale asociate cu autismul și poate duce la rezultate mai bune pe termen lung pentru copil", a spus Amaral.  Studiul a fost realizat pe 55 de copii cu varste cuprinse  între 6 și 36 de luni, dintre care 33 au avut un frate mai mare cu autism. Douăzeci și doi copii au fost copii care nu au istoric familial al bolii.

Cercetatorii au raportat ca anomalie creierului a fost detectat in mod semnificativ mai frecvent la sugarii cu risc ridicat care au fost ulterior diagnosticati cu autism între 24 și 36 de luni. Inainte de cercetare facuta de Sally Ozonoff, vice-presedintele pentru cercetare si profesor in cadrul Departamentului de Psihiatrie si Stiinte Comportamentale, care a condus studiul, a arătat că riscul de autism este de aproape 20 de ori mai mare in cazul  fratilor copiilor cu autism decât în populația generală. Centrele din SUA pentru Controlul si Prevenirea Bolilor pune incidența globală a autismului la 1 la 88.

Lichidul cefalorahidian in excesi și volumul creierului marit au fost detectate prin măsurarea periodică folosind imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) și prin evaluarea regulata a abilitatilor  lor cognitive, sociale, de comunicare și de dezvoltare.  Ambele categorii de copii (atât cei cu risc mare  cat și cei cu risc scăzut)  au  suferit prima lor scanare  RMN de la varsta de 6 la 9 luni. A doua scanare RMN a avut loc, cand au fost la varsta de 12 la 15 luni. A treia scanare a fost realizat intre 18 si 24 de luni. RMN-urile au fost efectuate în timp ce copiii dormeau natural, fără a fi nevoie de sedare sau anestezie.

La 6 luni, cercetatorii au inceput evaluări intensive comportamentale de dezvoltare a sugarilor. Părinții lor, de asemenea, au completat periodic chestionare cu privire la comportamentul copiilor lor ". Aceste teste au fost efectuate pana cand copiii au fost de 24 până la 36 luni, cand fiecare copil a fost evaluat ca având o tulburare de spectru de autism, alte intarzieri de dezvoltare, sau dezvoltare tipica.

Cercetatorii au descoperit ca de la 6 la 9 luni, la copiii care au dezvoltat autism au avut niveluri crescute de lichidul cefalorahidian în spațiul "extra-axial" și aceste niveluri de fluid rămas anormal de ridicate între  18 și 24 de luni. Studiul a furnizat, de asemenea, prima dovada RMN de extindere a creierului in cazul copiilor cu autism înainte de 24 de luni. Sugarilor din studiu diagnosticati cu autism au, în medie, volumul creierului cu 7 la suta mai mare la 12 luni, comparativ cu copiii normali in curs de dezvoltare.

Lichidul extra-axiale in exces și volumul marit al creierului au fost detectate de imagistica  inainte de semnele evidente comportamentale ale autismului. "Cauza cresterii volumului de lichid extra-axial  precum si marimea creierului este în prezent necunoscută", a spus Amaral.

"Este extrem de important să înțelegem cât de des aceasta constatare de marire a creierului este prezenta la copiii care nu dezvolta autism", a spus Ozonoff. "Pentru ca un biomarker sa fie util în prezicerea  rezultatelor pentru autism, vrem să fie sigur că nu produce un nivel mare de alarme false". În cazul în care această "descoperire" de lichid extra-axial in exces este replicata  "într-un eșantion mai mare de copii care dezvolta autism, și se distinge cu precizie intre copiii care nu dezvolta autism, are potențialul de a deveni un biomarker noninvaziv, care ar ajuta la depistarea precoce, și în cele din urmă a imbunatati rezultatele pe termen lung ale acestor copii prin intervenții timpurii", a declarat Mark Shen.

sursa: http://www.blog.policlinicasfantamaria.ro/?e=52

http://www.cursuriautism.ro/autismul-lichidul-cerebral-spinal-in-exces-si-marimea-neobisnuita-a-creierului-in-copilarie.php

O tanara a construit un robot util in terapia autismului, Probo.

O lucrare unică de doctorat a fost realizată la Iaşi: o tânără de la Facultatea de Mecanică a construit un robot care poate fi folosit în aplicații sociale, cu precădere în terapia autismului la copii. Maşinăria are trăsăturile unui animal fictiv, un amestec între un elefant și un dinozaur, și are și un nume: Probo. 

Probo a fost gândit în 2010 de o echipă de specialiști români și belgieni care au participat la o școală de vară organizată la Iași. Studenta Florentina Adăscăliței a preluat ideea pentru lucrarea ei de doctorat și a lucrat timp de trei ani la roboțelul menit să ajute copiii cu autism. Prof. dr. Ioan Doroftei este conducătorul de doctorat.

Roboțelul de doar 30 de centimetri a fost conceput cu abilități speciale menite să-i stimuleze pe copiii cu autism să comunice. Probo poate imita expresii ale feței precum furie, teamă sau durere.

„De asemenea mai are şi abilitatea de a dezvolta anumite scenarii comportamentale în momentul în care are un anumit nivel de semiautonomie. Astfel, dacă va fi mângâiat pe sprânceană, el va fi bucuros, sau dacă va fi lovit peste trompă, se va înfuria”, a explicat Florentina Adăscăliței, creatoarea lui Probo.

„Noi vrem să ajutăm în special copiii autişti, iar motivul este dat de strigătul acestora de ajutor. Un robot poate facilita interacţiunea socială, noi vrem să lucrăm în echipe cu discipline diferite şi de aceea colaborăm internaţional,” a declarat în acest sens Bram Vanderborght, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles.

La Iași a fost realizat deocamdată doar capul și gâtul robotului medical, iar materialele au fost puse la dispoziție de Universitatea Liberă din Bruxelles. Costul materialelor folosite pentru lucrarea de doctorat a fost de 2000 de euro.

O variantă asemănătoare a robotului a mai fost realizată în România, la Cluj.

„Varianta anterioară a fost deja utilizată în terapia copiilor cu spectru autist şi rezultatele au fost încurajatoare, de aici a pornit şi motivaţia cercetării noastre, de a dezvolta o nouă platformă. El este utilizat practic ca şi instrument de joacă pentru aceşti copii, nu înlocuieşte personalul specializat ce practic tratează aceşti copii cu tulburări de spectru autist, ci doar intervine ca un adjuvant,” a mai explicat Florentina Adăscăliței.

Trunchiul robotului va fi construit în Belgia, iar acolo va și rămâne Probo, care este acum proprietatea Universității Libere din Bruxelles.

sursa: http://www.digi24.ro

http://www.cursuriautism.ro/o-tanara-a-construit-un-robot-util-in-terapia-autismului-probo.php

La Cluj-Napoca se va construi un prototip de robot care să ajute copiii cu autism

Persoanele cu autism vor fi ajutate nu doar de psihoterapeuţi, ci şi de roboţi. Aceştia vor fi creaţi de cercetatorii de la Facultatea de Psihologie din Cluj, împreună cu specialişti în informatică şi ingineri.

Proiectul îmbină psihologia cu tehnologia. Roboții inteligenți sunt programați să gândească singuri, să interacționeze cu copiii și să acționeze în funcție de reacțiile acestora.

Roboții sunt dotați cu cameră video, au în jur de 60 de centimetri înălțime și circa 60 de kilograme.

Psihologii vor să creeze un prototip care, ulterior, să fie produs în serie pentru a ajunge în fiecare familie unde există un caz de autism.

La Iaşi, o tânără de la Facultatea de Mecanică a realizat o teză unică de doctorat pe acest subiect. Robotul Probo are 30 de centimetri și un chip de animal fictiv. El va fi folosit pentru a crește motivația copiilor cu autism, de a interacționa prin joc și de a învăța să perceapă și să răspundă la emoții. 

sursa: http://www.digi24.ro

http://www.cursuriautism.ro/la-cluj-napoca-se-va-construi-un-prototip-de-robot-care-sa-ajute-copiii-cu-autism.php

Adio retard! Încadrarea în grad de handicap a copiilor şi adulţilor cu tulburare din spectrul autist

Multe legi sunt în România şi puţine neperfectibile, însă cele care vizează protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi, în cazul de faţă al celor cu tulburări din spectrul autist, sunt prea rar cunoscute de către părinţi.

Puşi în situaţia de a-şi încadra copiii cu autism într-un grad de handicap pentru a beneficia de sprijinul simbolic oferit de stat, părinţii au fost ani la rând umiliţi pe mai multe planuri. Înainte de anul 2013, adulţii cu autism nu existau în România, ei fiind automat încadraţi la boli psihice severe odată de împlineau 18 ani. O schimbare semnificativă s-a produs odată cu apariţia Ordinului 692 din 23 mai 2013 care a modificat o anexă din Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. Astfel, noul ordin care modifică vechiul ordin a recunoscut în România existenţa adulţilor cu tulburare din spectru autist, într-un articol separat, astfel:

1.2. Evaluarea persoanelor cu vârsta cronologică de peste 18 ani cu tulburare de spectru autist, în vederea încadrării în grad de handicap

Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:

• interacţiune socială;
• limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
• joc imaginativ sau simbolic.

Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.

O victorie a Federaţiei pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist. Deci Statul Român a recunoscut că tulburarea de spectru autist la copii se menţine la vârsta adultă, fără a transforma acei copii în persoane suferind de schizofrenie sau alte tulburări psihice cum se întâmpla înainte. Şi a dispus încadrarea în diferite grade în funcţie de nivelul socializării, al limbajului şi a deprinderilor de autoservire, astfel:

Criterii adulţi

Parametri adulţi

Şi în cazul copiilor cu autism lucrurile s-au îmbunătăţit din punct de vedere al legislaţiei, în sensul în care în 2012 a apărut Ordinul 2260, din 17 august 2012, un ordin care modificăOrdinul nr. 725/12.709/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. Noul ordin modifică criteriile de încadrare anterioare datorită cărora copiii cu tulburări din spectrul autist nu beneficiau de însoţitor personal decât dacă prezentau un retard mintal moderat sau sever, prevederi care au creat multe practici dubioase şi obligau psihologii din cadrul Comisiilor de încadrare să acorde un IQ cât mai mic unor copii care aveau autism, dar nu retard mintal, doar pentru a îndeplini criteriile de încadrare în gradul de handicap sever şi a beneficia de un asistent personal fără de care NICI UN copil cu autism nu poate funcţiona la vârstă mică. Nu pentru că ar avea un retard cognitiv, ci pentru că are autism, o tulburare însoţită de stereotipii, disfuncţii perceptive multiple, şi care îi perturbă atât limbajul cât şi socializarea în cel mai bun caz. În cel mai rău, toate ariile de dezvoltare sunt sever afectate. Noul ordin schimbă macazul spunând:

Art. 1

1. La anexa nr. 1, al treilea paragraf va avea următorul cuprins:

„Identificarea si aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copii si tineri, adoptata de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2007.“

2. La anexa nr. 2 punctul I, la titlul „Tulburări psihice“, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) tulburările pervazive de dezvoltare/tulburările de spectru autist: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, altă tulburare de dezintegrare a copilăriei, hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală şi mişcări stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburări invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcţionării globale, pot fi încadrateîn diferite grade de handicap, astfel:

Criterii medicale (conform ICD 10)

Prezenţa a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul „Socializare“ este obligatoriu:

Criterii copii

Cu alte cuvinte, în evaluarea gradului de handicap acordat copiilor cu tulburări din spectrul autist se va ţine cont de socializare, limbaj, autoservire şi motricitate, scutind astfel copiii cu autism de nedreptatea de a încasa un IQ 25 irelevant, pe o foaie de consultaţie, doar pentru a beneficia de asistent personal. Din păcate, unele comisii de încadrare continuă să omită existenţa acestui ordin. De altfel, el lipseşte şi de pe site-ulANPH.

sursa: http://www.2elefanti.ro;

http://www.cursuriautism.ro/adio-retard-incadrarea-in-grad-de-handicap-a-copiilor-si-adultilor-cu-tulburare-din-spectrul-autist.php