Multe legi sunt în România şi puţine neperfectibile, însă cele care vizează protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi, în cazul de faţă al celor cu tulburări din spectrul autist, sunt prea rar cunoscute de către părinţi.
Puşi în situaţia de a-şi încadra copiii cu autism într-un grad de handicap pentru a beneficia de sprijinul simbolic oferit de stat, părinţii au fost ani la rând umiliţi pe mai multe planuri. Înainte de anul 2013, adulţii cu autism nu existau în România, ei fiind automat încadraţi la boli psihice severe odată de împlineau 18 ani. O schimbare semnificativă s-a produs odată cu apariţia Ordinului 692 din 23 mai 2013 care a modificat o anexă din Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap. Astfel, noul ordin care modifică vechiul ordin a recunoscut în România existenţa adulţilor cu tulburare din spectru autist, într-un articol separat, astfel:
1.2. Evaluarea persoanelor cu vârsta cronologică de peste 18 ani cu tulburare de spectru autist, în vederea încadrării în grad de handicap
Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:
- interacţiune socială;
- limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
- joc imaginativ sau simbolic.
Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.
O victorie a Federaţiei pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist. Deci Statul Român a recunoscut că tulburarea de spectru autist la copii se menţine la vârsta adultă, fără a transforma acei copii în persoane suferind de schizofrenie sau alte tulburări psihice cum se întâmpla înainte. Şi a dispus încadrarea în diferite grade în funcţie de nivelul socializării, al limbajului şi a deprinderilor de autoservire, astfel:
Criterii adulţi
Parametri adulţi
Şi în cazul copiilor cu autism lucrurile s-au îmbunătăţit din punct de vedere al legislaţiei, în sensul în care în 2012 a apărut Ordinul 2260, din 17 august 2012, un ordin care modificăOrdinul nr. 725/12.709/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. Noul ordin modifică criteriile de încadrare anterioare datorită cărora copiii cu tulburări din spectrul autist nu beneficiau de însoţitor personal decât dacă prezentau un retard mintal moderat sau sever, prevederi care au creat multe practici dubioase şi obligau psihologii din cadrul Comisiilor de încadrare să acorde un IQ cât mai mic unor copii care aveau autism, dar nu retard mintal, doar pentru a îndeplini criteriile de încadrare în gradul de handicap sever şi a beneficia de un asistent personal fără de care NICI UN copil cu autism nu poate funcţiona la vârstă mică. Nu pentru că ar avea un retard cognitiv, ci pentru că are autism, o tulburare însoţită de stereotipii, disfuncţii perceptive multiple, şi care îi perturbă atât limbajul cât şi socializarea în cel mai bun caz. În cel mai rău, toate ariile de dezvoltare sunt sever afectate. Noul ordin schimbă macazul spunând:
Art. 1
1. La anexa nr. 1, al treilea paragraf va avea următorul cuprins:
„Identificarea si aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, versiunea pentru copii si tineri, adoptata de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2007.“
2. La anexa nr. 2 punctul I, la titlul „Tulburări psihice“, litera b) va avea următorul cuprins:
„b) tulburările pervazive de dezvoltare/tulburările de spectru autist: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, altă tulburare de dezintegrare a copilăriei, hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală şi mişcări stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburări invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcţionării globale, pot fi încadrateîn diferite grade de handicap, astfel:
Criterii medicale (conform ICD 10)
Prezenţa a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul „Socializare“ este obligatoriu:
Cu alte cuvinte, în evaluarea gradului de handicap acordat copiilor cu tulburări din spectrul autist se va ţine cont de socializare, limbaj, autoservire şi motricitate, scutind astfel copiii cu autism de nedreptatea de a încasa un IQ 25 irelevant, pe o foaie de consultaţie, doar pentru a beneficia de asistent personal. Din păcate, unele comisii de încadrare continuă să omită existenţa acestui ordin. De altfel, el lipseşte şi de pe site-ulANPH.
sursa: http://www.2elefanti.ro;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu