Copiii care beneficiază de o combinaţie de melatonină şi terapie comportamentală adorm mai repede şi au un somn de calitate mai bună decât cei care beneficiază doar de unul dintre tratamente sau decât cei din grupul căruia i s-a administrat o substanţă placebo, potrivit unui studiu publicat pe 22 mai în Journal of Sleep Research.
Mulţi copii cu autism au dificultăţi de adormire şi de dormit noaptea întreagă, iar un studiu din 2011 a arătat că copiii cu această tulburare petrec mai puţin timp în faza de somn REM decât cei din grupul de control.
Lipsa somnului poate agrava probleme de comportament la copii cu tulburări de spectru autist. Somnul este, de asemenea, esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului, deci un somn de calitate este extrem de important pentru aceştia.
Un studiu din 2009 a constatat că, aportul de hormon circadian melatonină, care este disponibil fără reţetă in SUA, poate ajuta copiii cu autism să adoarmă mai repede. Copiii cu tulburare de spectru autist au niveluri mai mici de melatonină în sânge şi în urină, şi sunt mai susceptibili de a purta o variaţie genetică într-o enzimă care produce melatonină din serotonină, decât grupul de control, potrivit rezultatelor preliminare prezentate în 2011 la reuniunea anuală a Societăţii pentru Neuroştiinţe, în Washington, DC.
Un studiu publicat în 19 mai în Revista de Psihoneuroendocrinologie a ajuns la aceste rezultate urmărind nivelul de melatonină în urina a 46 de tineri cu autism şi a 26 de tineri din grupul de control pe o perioadă de 24 de ore.
Concentraţiile melatoninei sunt cunoscute a fi de aproximativ trei ori mai mari pe timp de noapte decât în timpul zilei. Adolescenţii cu autism au un raport similar, dar au mai puţină melatonină în urina lor decît grupul de control, în orice moment al zile, a descoperit studiul. Acest lucru sugerează că producerea de hormoni, şi nu ritmul circadian, este perturbată la adolescenţii cu tulburare de spectru autist.
Într-un nou studiu, cercetătorii au tratat 134 de copii cu autism între 4 şi 10 de ani pentru probleme de somn. Ei au împărţit copiii în patru grupe: doar cu terapie comportamentală, doar cu eliberare controlată de melatonină, atât melatonină cât şi terapie, şi un grup placebo.
Terapia a implicat formarea părinţilor pe parcursul a patru sesiuni săptămânale de 50 de minute pentru a-i ajuta să gestioneze comportamentele negative ce însoţesc perioada de somn . De exemplu, părinţii au fost învăţaţi cum să menţină un program de somn coerent şi cum să evite apariţia unui „pui de somn“ prea aproape de ora de culcare de seară.
Cercetătorii au evaluat somnul copiilor înainte şi după 12 săptămâni de tratament, cu ajutorul unui sistem de monitorizare, care utilizează senzori de mişcare pentru a urmări cât de mult le-a luat pentru a adormi, cât de mult au dormit în total, de câte ori s-au trezit în timpul nopţii şi eficienţa somnului, definit ca raportul dintre somn şi timpul petrecut în pat. De asemenea, ei au aplicat părinţilor un chestionar privind obiceiurile de somn ale copiilor şi au folosit un jurnal de somn pentru a elimina datele din nopţile neobişnuite, cum ar fi cele în care copilul a fost bolnav.
Studiul a descoperit că atât melatonina cât şi terapia comportamentală îmbunătăţesc somnul. Cu toate acestea, o combinaţie între cele două este cea mai eficientă. De exemplu, în medie, copiii au adormit cu aproximativ 52 de minute mai devreme după terapie combinată, 36 de minute mai devreme după tratamentul cu melatonină şi 17 de minute mai devreme doar după terapia comportamentală. În schimb, cei din grupul placebo au avut nevoie de, în medie, 78 de minute pentru a adormi înainte de tratament şi 80 de minute după.
Răspunsurile la chestionar arată că melatonina afectează începutul somnului, trezitul în timpul nopţii şi durata somnului, în timp ce terapia cognitivă amelioreaza anxietatea legată de somn.
sursa: www.2elefanti.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu