Copiii ai căror mame au sindromul ovarelor polichistice se află la un risc crescut de a dezvolta tulburări din spectrul autismului. Karolinska Institutet din Suedia a realizat un studiu la nivelul populației pentru a determina dacă expunerea precoce la hormonii sexuali poate duce ulterior la autism, indiferent de sexul copilului.
Acest nou studiu este primul raport care demonstrează o legătură între sindromul ovarelor polichistice și tulburările din spectrul autismului la copii. Cauzele autismului nu sunt în totalitate clare, dar s-au descoperit dovezi conform cărora expunerea la anumiți hormoni sexuali poate juca un rol în dezvoltarea acestui spectru. Acești hormoni sexuali numiți androgeni sunt responsabili pentru dezvoltarea caracteristicilor masculine tipice.
Androgenii afectează și dezvoltarea creierului și a sistemului nervos central. Deoarece femeile cu acest sindrom au nivelul de androgeni crescut chiar și în timpul sarcinii, cercetătorii au presupus că tulburarea ar putea afecta riscul de apariție al TSA. Un procent aproximativ de 15% din femei sunt afectate de acest sindrom, cel mai frecvent din sfera tulburărilor endocrine.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au folosit bazele de date de sănătate extinse ale Suediei și registrele populației, studiind toți copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 17 ani, născuți în Suedia în perioada 1984-2007. Bazele de date Suedeze perimiteau anonimizarea datelor, astfel încât s-au colectat date de la 23748 copii diagnosticați cu TSA și 208796 copii sănătoși ce au format grupul de control. Pentru toți acești subiecți au fost obținute din baza de date informații despre mame, sarcină, naștere, perioada neonatală.
Kyriaki Kosidou, cercetător principal al studiului, a declarat că diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice crește riscul de apariție al TSA cu 59%. Riscul a fost crescut și mai mult în rândul mamelor cu sindromul ovarelor polichistice și obezitate, o comorbiditate medicală care duce la un nivel mai crescut de androgeni.
TSA apare de aproximativ patru ori mai frecvent la băieți decât la fete, dar nu au existat diferențe de gen observate în acest studiu. Mecanismele care explică asocierea dintre acest sindrom matern și TSA nu au fost explorate în acest studiu epidemiologic. În plus față de creșterea expunerii la androgeni materni, alte posibilități sunt influențele genetice dintre cele două afecțiuni medicale, sau alte probleme metabolice legate de sindromul ovarelor polichistice. Acestea ar putea explica parțial relația descoperită în studiul curent. Sunt necesare studii suplimentare pentru a explora și reproduce această constatare.
Cercetătorii consideră că este prea devreme pentru a face recomandări specifice medicilor în ceea ce privește îngrijirea femeilor însărcinate și diagnosticate cu acest sindrom. Creșterea gradului de conștientizare a acestei relații ar putea facilita detectarea timpurie a TSA la copiii ai căror mame au fost diagnosticate cu acest sindrom.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu